Iată că îndepărtez de la tine nelegiuirea și te îmbrac cu haine de sărbătoare.
Zaharia 3:4
Ținuta marelui-preot a fost stabilită de Dumnezeu și transmisă lui Moise, pe muntele Sinai. Aceasta era încărcată de simboluri și trebuia purtată potrivit unui tipic foarte exact.
Atât hainele marelui-preot, cât și cele ale preoților de rând reprezentau, în simbol, lucrarea și caracterul lucrării de mare-preot a Domnului Hristos. Diferența consta în câteva piese de vestimentație pe care marele-preot le avea în plus față de preotul obișnuit: mantia, efodul, pieptarul, mitra și placa de aur cu inscripția „sfințenie Domnului”.
Ținuta marelui-preot Iosua din cartea profetului Zaharia era murdară nu atât de mult din cauza lui, cât mai ales din cauza păcatelor poporului, pe care acesta le purta în mod simbolic și pe care, în Ziua Ispășirii, avea să le îndepărteze. Acest proces nu avea loc prin folosirea apei, ci în virtutea jertfelor prescrise special.
Un detaliu interesant din viziunea lui Zaharia este că Îngerul Domnului nu a poruncit să fie aduse jertfele pentru curățire, ci a cerut să-i fie schimbate hainele murdare. De reținut că acest lucru se întâmpla în prezența activă a vrăjmașului acuzator. Apoi, în timp ce Satana este mustrat pentru acțiunile lui, care au dus la murdărirea hainelor lui Iosua, acesta este îmbrăcat cu haine curate.
Un alt detaliu interesant este că alții sunt participanții activi la scenă, marele-preot este doar în centrul atenției lor. El nu are voie să-și schimbe singur ținuta murdară cu una curată. Altcineva trebuia să facă această operațiune – ca și în cazul ritualului de spălare a picioarelor din cadrul Sfintei Cine, ritual la care participăm și noi în biserica noastră.
Cum pot să-mi recapăt puritatea când ținuta mea spirituală este atinsă uneori de murdăria păcatului?
