Devoțional Seara

D

Nicio limbă nu poate exprima, nicio minte mărginită nu îşi poate imagina binecuvântările ce decurg din aprecierea bunătăţii şi iubirii lui Dumnezeu. Chiar aici, pe pământ, putem avea o bucurie asemenea unei fântâni ce nu seacă niciodată pentru că este alimentată de izvoare ce curg de la tronul lui Dumnezeu.

Nimic nu poate face sufletul mai puternic în faţa ispitelor lui Satana, în marele conflict al vieţii, decât faptul de a-L căuta pe Dumnezeu în umilinţă, deschizându-vă sufletul înaintea Sa in toată neputinţa lui şi aşteptând ca El să fie ajutorul şi apărătorul vostru.

Creatorul tuturor lucrurilor doreşte să-i iubească pe cei ce cred în singurul Său Fiu ca Mântuitor al lor personal cu aceeaşi iubire cu care îl iubeşte pe Fiul Său. Chiar aici şi acum, harul Său este revărsat asupra noastră într-o măsură minunată. El le-a dat oamenilor darul Luminii şi Maiestăţii cerului şi, odată cu El, a revărsat toate comorile cerului.

Numai o zi este a noastră, şi în timpul acestei zile trebuie să trăim pentru Dumnezeu. Pentru această singură zi, trebuie să lăsăm în mâinile lui Isus, într-o slujire solemnă, toate intenţiile şi planurile noastre, aruncând asupra Lui toate îngrijorările noastre, pentru că El însuşi îngrijeşte de noi.

Trăim într-o perioadă prea solemnă a istoriei lumii pentru a fi nepăsători şi neglijenţi. Trebuie să vă rugaţi, să credeţi şi să ascultaţi. În propria voastră tărie nu puteţi face nimic; dar prin harul lui Isus Hristos puteţi să vă folosiţi puterile în aşa fel, încât să aduceţi cel mai mare bine sufletului vostru şi cea mai mare binecuvântare sufletelor altora.

Cunoscându-L pe Hristos prin harul pe care El l-a dat din abundenţă, suntem schimbaţi. În umilinţă, vom corecta orice greşeală şi defect de caracter; pentru că Hristos locuieşte în inimă, vom fi pregătiţi pentru familia din ceruri.

Binecuvântările lui Dumnezeu sunt mai multe decât perii capului nostru, mai multe decât nisipul mării. Meditaţi la iubirea şi grija Sa pentru noi şi lăsaţi-le să vă inspire cu o iubire pe care încercările nu o pot întrerupe şi pe care nenorocirile nu o pot stinge!

Ce lucrare s-ar fi putut face pentru noi dacă voinţa noastră mândră şi încăpăţânată s-ar fi contopit cu totul cu voinţa lui Dumnezeu, iar sufletele noastre ar fi fost înălţate de la cele pământeşti într-o atmosferă mai înaltă, mai curată!

Dacă vă mişcaţi încet, tergiversând lucrurile, dacă aveţi obiceiul de a trândăvi, atunci veţi lungi o sarcină care se putea realiza într-un timp scurt; şi este de datoria celor care sunt înceţi să facă o reformă şi să devină mai iuţi. Dacă vor, atunci îşi vor învinge obiceiul de a zăbovi pe chestiuni minore şi de a tărăgăna lucrurile.

Dacă doriţi ca Isus să fie prezent în căminul vostru, atunci rostiţi acasă numai cuvinte plăcute! Îngerii lui Dumnezeu nu vor rămâne într-un cămin în care este ceartă şi luptă. Cultivaţi iubirea, pacea şi politeţea creştină, şi atunci îngerii vor fi oaspeţii voştri!