Devoțional Seara

D

Când nu sunt recunoscute nevoile omenirii, când nu există dispoziţia de a fi mâna de ajutorare a lui Dumnezeu, atunci darurile cele mai costisitoare, cea mai mare paradă de dărnicie sunt o scârbă în faţa Sa. Adevărata fericire se găseşte numai într-o viaţă de slujire.

Religia curată a lui Isus este izvorul din care curg râuri de bunătate, iubire şi sacrificiu de sine. Când iubirea lui Hristos este prezentă în inimă, buzele vor rosti laudele Lui şi vor preamări Numele Lui. Va exista o presiune asupra sufletului plin de iubirea lui Hristos.

Un cuvânt de compasiune, o faptă de amabilitate ar ridica poverile care apasă greu pe umerii istoviţi. Şi fiecare cuvânt sau faptă de amabilitate dezinteresată este o expresie a iubirii lui Hristos pentru omenirea pierdută.

Acum este timpul ca aceia care au o cunoaştere despre Dumnezeu să se alinieze sub steagul însângerat al Prinţului Emanuel. Ei ar trebui să ia poziţie ca apărători ai credinţei date sfinţilor. Ei ar trebui să arate lumii ce înseamnă să păzeşti poruncile lui Dumnezeu şi să ai credinţa lui Isus.

Tinerii şi bătrânii pot învăţa să privească la Dumnezeu ca la Unul care le dă vindecare, simte împreună cu ei, le înţelege nevoile şi nu va face nicio greşeală. Natura ta omenească poate să se prindă de divinitatea lui Hristos prin credinţă vie şi poţi învăţa să împlineşti principiile cerului. Aceasta te va face o binecuvântare pentru toţi.

Noi suntem legaţi de Domnul prin cele mai puternice legături şi manifestarea iubirii Tatălui nostru trebuie să trezească cele mai filiale sentimente şi recunoştinţa cea mai călduroasă. Legile lui Dumnezeu îşi au temelia în cea mai nezdruncinată dreptate şi sunt astfel concepute încât să promoveze fericirea acelora care le păzesc.

Tinerii pot fi o putere pentru Hristos, dacă îşi vor păstra simplitatea şi dacă nu vor căuta să prezinte ceva senzaţional, ceva original, ci dacă vor prezenta preceptele Domnului lor. Dar a învesti adevărurile cele mai simple cu noutate şi unicitate înseamnă să le jefuieşti de puterea de a câştiga suflete pentru Hristos.

În fiecare zi ni se va încredinţa o lucrare pe măsura puterii fiecăruia. Prin slujirea cu rugăciune şi veghere, ne vom desăvârşi caracterele după asemănarea divină, caractere cu care Dumnezeu va fi mulţumit şi care ne vor pregăti să intrăm în împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos.

Adevărata facere de bine creştină izvorăşte din principiul iubirii pline de recunoştinţă. Iubirea faţă de Hristos nu poate să existe fără o iubire corespunzătoare faţă de aceia pentru care El a venit în lume ca să-i răscumpere. Iubirea faţă de Hristos trebuie să fie principiul călăuzitor al fiinţei, controlându-i toate emoţiile şi dirijându-i toate energiile.

Dacă zelul şi perseverenţa urmaşilor lui Hristos, în eforturile lor de a salva sufletele, ar fi egale cu eforturile lui Satana de a le înşela spre pierzarea lor veşnică, am vedea sute îmbrăţişând adevărul, acolo unde vedem astăzi numai unul.