Zeci de mii de lacrimi şi suspine trândave ce se înalţă spre cer nu vor câştiga niciodată niciun zâmbet de aprobare din partea lui Isus. Să nu te gândeşti cumva că o experienţă creştină va veni, aşa, de la sine. Când te decizi să faci un lucru pe care inima ta doreşte să-l facă, nu renunţa din cauza dificultăţilor, ci încearcă iarăşi şi iarăşi.
Avraam a fost un om al credinţei, care a urmat întotdeauna principiile celei mai stricte integrităţi. În toate relaţiile lui de afaceri, el era amabil şi onorabil. Viaţa lui era ghidată de politeţea creştină şi considera slujire lui Dumnezeu prioritară faţă de orice altceva. El nu s-ar fi abătut cu nimic de la curatele principii creştine.
A fost planul lui Dumnezeu ca Iosif să obţină o experienţă prin ispitiri, adversitate şi greutăţi, care să-l pregătească pentru a ocupa o poziţie înaltă. El şi-a dus religia cu el pretutindeni şi acesta a fost secretul fidelităţii sale de neclintit.
Dacă nu suntem oameni mai buni, dacă nu suntem mai binevoitori, mai miloşi, mai amabili, mai blânzi şi iubitori, dacă nu manifestăm faţă de alţii iubirea care L-a adus pe Isus în lume în misiunea Sa de îndurare, nu suntem martori în faţa lumii cu privire la puterea lui Isus Hristos. El n-a trăit ca să-Şi facă propria plăcere.
Fetele ar trebui învăţate că adevăratul farmec al feminităţii nu stă numai în frumuseţea corpului sau a feţei şi nu constă nici în a avea maniere alese, ci într-o atitudine blândă şi liniştită, în răbdare, generozitate, bunătate şi dispoziţia de a face şi de a suferi pentru alţii.
Domnul doreşte ca voi să îl căutaţi, să îi spuneţi încercările voastre, aşa cum un copil ar vorbi cu părinţii lui. Când vă rugaţi, credeţi că Isus vă aude şi că va face ceea ce îl rugaţi. Arătaţi că aveţi o desăvârşită încredere în Isus, întotdeauna căutaţi să faceţi acele lucruri care ştiţi că li sunt plăcute Lui şi atunci veţi avea pace cu Hristos.
Domnul Isus este onorat sau dezonorat prin cuvintele sau comportamentul acelora ce spun că sunt urmaşii Lui. Inima trebuie păstrată curată şi sfântă, căci din ea ies izvoarele vieţii. Dacă inima este curăţită prin ascultarea de adevăr, atunci nu va exista nicio preferinţă egoistă, nu vor exista motive corupte.
Egoismul şi mândria stau în calea iubirii curate ce ne uneşte în spirit cu Hristos. Dacă această iubire este cu adevărat cultivată, atunci limitat cu limitat se vor uni şi se vor reuni în Cel Infinit. Natura umană se va uni cu natura umană şi toţi vor fi strâns legaţi de inima Iubirii infinite.
Viaţa fizică trebuie educată, cultivată şi dezvoltată cu multă grijă, pentru ca, prin oameni, natura divină să fie dezvăluită în toată plinătatea ei. Dumnezeu aşteaptă ca oamenii să folosească intelectul pe care El li l-a dat. Ei trebuie să îi acorde conştiinţei locul suprem ce i-a fost atribuit.
Fiecare facultate ce ne-a fost încredinţată trebuie să fie sporită. Niciun dar nu trebuie lăsat deoparte. Ca gospodar şi constructor al lui Dumnezeu, omul este sub supravegherea Sa în deplinul înţeles al cuvântului şi, cu cât îl cunoaşte mai bine pe Făcătorul său, cu atât mai sacră i se va părea că devine viaţa sa.
