ALERG SPRE ȚINTĂ

Fraților, eu nu cred că l-am apucat încă, dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea și aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu în Hristos Isus.
Filipeni 3:13,14

Ascultă ediția audio aici.

În cursa pentru ceruri, putem alerga toți și toți să primim premiul. Nu există nicio incertitudine sau risc în această privință. Trebuie să ne îmbrăcăm în harurile cerești și, cu ochiul îndreptat spre coroana nemuririi, să păstrăm înaintea ochilor Modelul. (…) Să avem permanent în vedere umilința și renunțarea de sine din viața Domnului nostru divin! Apoi, în timp ce căutăm să-L imităm, cu privirea fixată pe țintă, putem alerga în această cursă cu certitudine, știind că, dacă ne vom face partea cât putem de bine, vom avea categoric premiul asigurat. (…)

Când avem înainte un așa minunat stimulent, cum să nu „alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus” (Evrei 12:1,2)? El ne-a arătat drumul și l-a marcat cu urmele pașilor Săi. Pentru a reuși în lupta împotriva păcatului, trebuie să rămânem aproape de Isus. Nu vorbi cu necredință, nu ai nicio scuză pentru aceasta! Hristos a adus pentru tine o jertfă completă, ca să poți sta complet în El înaintea lui Dumnezeu. Nu Îi place lui Dumnezeu lipsa noastră de credință. Necredința separă întotdeauna sufletul de Hristos.

Nu este ceva lăudabil să vorbim despre slăbiciunile și descurajările noastre. Fiecare să spună: „Sunt îngrijorat că am cedat ispitei, că rugăciunile mele sunt atât de slabe și credința mea este atât de mică. Nu am nicio scuză pentru subdezvoltarea vieții mele religioase. Dar caut să obțin desăvârșirea caracterului în Hristos. Am păcătuit, dar încă Îl iubesc pe Isus. Am căzut de multe ori, dar El mi-a întins mâna să mă salveze. I-am spus Lui toate greșelile mele. I-am mărturisit cu rușine și durere că L-am dezonorat. Am privit la cruce și am spus: «El le-a suferit pe toate pentru mine.» Duhul Sfânt mi-a arătat ingratitudinea, păcatul meu, expunându-L pe Hristos rușinii publice. Cel care n-a cunoscut niciun păcat m-a iertat. El mă cheamă la o viață superioară, mai nobilă și eu alerg spre lucrurile pe care le am înainte.”

Ce este muzica atunci când nu se abuzează de ea şi ce devine când este folosită în mod greşit?
Află răspunsul ascultând materialul zilei de azi din cartea „Căminul adventist”.

Răspunsul se află la pagina 338 a cărții „Căminul adventist”, Editura Viață și Sănătate, ediția tipărită 2024, capitolul Priveliști și muzică ispititoare.

Soarele apune: B 19:05, CT 18:55, IS 18:59, MS 19:11, SM 19:17, DJ 19:14, AR 19:22

În locurile cerești
În locurile cerești
„În locurile cerești” de Ellen White este o carte devoțională care inspiră cititorii să experimenteze zilnic pacea, speranța și bucuria unei relații profunde cu Dumnezeu. Prin gânduri pline de încurajare și promisiuni biblice, cartea ne reamintește că, indiferent de haosul și incertitudinile din lume, Dumnezeu ne oferă siguranța iubirii Sale și privilegiul de a trăi cu mintea și inima îndreptate spre lucrurile cerești. Cu un mesaj relevant pentru vremurile în care trăim, această carte te invită să descoperi o perspectivă cerească asupra vieții și să îți întărești credința, pășind alături de Isus spre o speranță eternă.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor