Dragă prietene,
Glumele aruncate din liziera lipsei de limită, deși stârnesc cea mai mare ilaritate, au efecte devastatoare. Un exemplu rapid de efect nefast (nu are de a face cu lipsa de limită) este piesa de teatru despre invazia marțienilor difuzată pe 30 octombrie 1938 la postul de radio CBS din SUA. Fiind zi de Halloween, intenția a fost aceea de a marca sărbătoarea în curs. Totuși, potrivit analelor vremii, între 1,7 și 6 milioane de persoane au trăit un acut sentiment de groază: oameni care caută diperați măști de gaze, alții ies cu armele în stradă, alții strigă că a venit sfârșitul lumii. Într-adevăr, cuvintele nu rămân fără efect…
În 2 Regi 2:23-25, ni se spune că niște băiețași au început să glumească pe seama profetului. Din reacția lui Elisei și, mai ales, din consecințe, înțelegem că a fost cam nesărată gluma lor… Și, mai mult decât atât, a fost ultima.
Nu avem de a face cu o grupă de băiețași nevinovați care se țin de șotii în curtea școlii, ci cu o gașcă de tineri școliți la unul din cele mai puternice focare de idolatrie din Israel. Tocmai de aceea nu putea fi trecută cu vederea atitudinea lor.
Yuval Harari spune că oamenii ies din pântece ca sticla topită dintr-un cuptor; de aceea, trebuie să fie modelați pentru un scop bine definit. Iar Ellen G. White subliniază că respectul este un har care trebuie cultivat cu grijă.
Bucură-te astăzi de șarmul tău! Starea de bine este crucială ca să simți că trăiești cu adevărat. Ai totuși grijă la următoarea glumă. Pentru unii a fost ultima…
Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să știţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia. (Coloseni 4:6)
Cu prietenie, Adi Iana
AMiCUS Craiova