Dragă prietene,
Voi încerca să te introduc în una dintre puținele mele experiențe montane, care se întâmpla într-o dimineață răcoroasă de vară. Împreună cu câțiva tineri veseli și gălăgioși, am pornit la drum pentru o nouă conexiune om-munte. Coasta abruptă și stâncoasă pe cei mai sprinteni îi antrena într-o concurență cu muntele, iar pe cei mai plăpânzi într-o concurență cu propriile forțe.
Hotărâtă să fiu în pas cu majoritatea, m-am străduit să rămân în ritm, însă încercările mele de a nu mă lăsa mai prejos puteau fi ușor egalate cu cele ale unei râme în încercarea ei de a ține pasul cu un iepure. M-am lăsat convinsă de instructor și am lăsat-o mai moale, sub pretextul că doar așa mă voi putea bucura cu adevărat de frumusețile delicate ale naturii.
Ne alergăm anii vieții inconștienți de efemeritatea lor. Ne consumăm rezervele de energie pentru prea multe griji și poveri, doar pentru a fi în pas cu ceilalți, dar uităm de oboseala cronică a sufletului nostru.
Oprește-te! Oprește-te și reconectează-te cu Creatorul tău! Oprește-te și ia-o la pas încet, pentru a putea admira pe îndelete fiecare frântură de paradis care îți șoptește Dumnezeu m-a creat!
Ia-ți timp să conștientizezi că cerurile spun slava lui Dumnezeu și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Lui. (Psalmii 19:1)
Ascultă ciripitul păsărelelor, murmurul pădurii, vuietul mării… Da! Chiar așa! Oprește-te! Îmbată-te cu parfumul florilor, lasă razele soarelui să-ți mângâie fața și adierea vântului să te îmbrățișeze.
Nu lăsa lumea să te priveze de aceste comori ascunse la vedere ale lui Dumnezeu!
Oprește-te din a exista și începe să trăiești!
Cu prietenie, Eunice Marga
AMiCUS București
