Și Iona s-a sculat să fugă la Tars, departe de fața Domnului. S-a pogorât la Iafo și a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit prețul călătoriei și s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de fața Domnului.
Iona 1:3
Era liniște. În cameră era bolnavul, soția lui și eu. Boala a fost necruțătoare. Întins în pat, omul cel puternic devenea tot mai slab pe zi ce trecea. Nu era nevoie să fii medic ca să constați că viața lui se stinge. Mi s-a spus că e chestiune de zile până când fratele bolnav își va încheia viața.
Soția lui îmi povestea în detalii viața fratelui. Era marcată de suferința lui și mirată în același timp. A repetat de mai multe ori faptul să soțul ei nu a mers niciodată la medic. Toată viața lui a fost sănătos. Cum de a apărut această suferință nemiloasă și incurabilă? Cuvintele ei trădau supărarea inimii. Procesam în tăcere mesajul primit. Recunosc… am fost reținut să-i răspund. Dar, observi decizia neinspirată?
Să eviți medicul. Să fugi de analize. Să crezi în cauza ta. Pentru ce… Și Iona a făcut la fel. A fugit de Dumnezeu. O alegere neinspirată. Fuga de Dumnezeu este de fapt o fugă spre abis. Să întorci spatele celui în care este vindecarea și binecuvântarea este o garanție a eșecului. Orice variantă ai avea, să eviți fața Domnului este o soluție fără viitor. Dimpotrivă… caută fața Domnului.
Roagă-te să găsești azi bucurie în prezența Domnului.
Provocare: Stai cu Dumnezeu în gând, vorbire și faptă!
