„Domnul îndreaptă paşii omului.” – Proverbele 20:24
„Influenţa duioasă a Duhului Său celui Sfânt ne învaţă şi ne călăuzeşte gândurile, influenţându-ne să rostim cuvinte care încurajează şi luminează cărarea celor din jur.” – Ellen White
Când cineva trece prin încercări sau suferinţă, cel mai mult are nevoie să ştie că ne rugăm pentru situaţie. Dacă avem la îndemână o făgăduinţă potrivită din Sfânta Scriptură, putem să i-o transmitem. Nu este nevoie de predici sau mustrări, aşa cum nu sunt bine-venite nici o mulţime de sfaturi şi fraze mecanice pe care suntem tentaţi să le rostim. În încercarea noastră de a încuraja, e posibil să producem mai multă durere dacă ceea ce alegem să spunem nu se potriveşte cu problema specifică şi cu nevoia concretă a celui în cauză. Dacă vrem în mod sincer să fim de ajutor, atunci trebuie să cerem cu stăruinţă inspiraţie şi sensibilitate de la Duhul lui Dumnezeu. Nimic nu este mai preţios decât sufletul cuiva, prin urmare, nu trebuie să ne raportăm cu superficialitate la problemele celorlalţi. E mai de preţ tăcerea decât cuvintele spuse cu detaşare şi uşurinţă. Înainte de a deschide gura să încurajezi pe cineva, roagă-te pentru inspiraţie.
Provocare
E o zi potrivită în care să vizitezi pe cineva care trece printr-o perioadă mai grea. Oferă o făgăduinţă şi roagă-te împreună cu persoana în cauză.