„Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.” – Isaia 1:18
În Anglia, în jurul anului 1500, bogătaşii îşi făceau podeaua casei din dale de piatră, care deveneau alunecoase pe vreme umedă. Pentru mărirea aderenţei în timpul mersului, se presăra prin casă pleavă. Straturile de pleavă cu apă atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea uşii, exista pericolul ca amestecul să se umezească şi mizeria să iasă afară din casă. Problema a fost rezolvată prin inventarea pragului.
Avem tendința să acoperim trecutul prin experiențele noi. Chiar şi în cazul lucrurilor noastre obişnuite, acumulăm multe şi nu ne îndurăm să renunțăm la cele pe care le avem chiar dacă nu ne mai sunt utile. Avem şifonierul plin cu haine vechi; avem sertarul plin cu pixuri nefuncționale şi dulapul plin cu încălțări nefolosite de mult. Oare de ce ne este atât de greu să ne debarasăm de vechituri? Dar de ce oare ne este atât de uşor să credem că vom putea acoperi totul cu o nouă întâmplare? Un om cu adevărat înțelept îşi asumă o curățenie totală. Cel mai eficient ar fi să Îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute la această acțiune de salubrizare a vieții. Poți începe ceva de acest gen chiar acum.
Provocare
Cere-I astăzi lui Dumnezeu ajutor şi curaj să faci curățenie generală în viața ta. Începe cu lucrurile vizibile, fizice, apoi continuă cu vechile obiceiuri.
