Obsesia

Pentru ca, în vremea care îi mai rămâne de trăit în trup, să nu mai trăiască după poftele oamenilor, ci după voia lui Dumnezeu. – 1 Petru 4:2

În epistola sa, apostolul Petru face o listă de probleme umane universale şi îi avertizează pe credincioşi să părăsească drumul imoralităţii şi să calce pe urmele lui Isus. El spune că Hristos a suferit pentru noi în trup şi a sfârşit-o cu păcatul (1 Petru 4:1) şi imediat îi îndeamnă pe urmaşii lui Hristos să nu mai trăiască conform patimilor lor, ci după voinţa lui Dumnezeu (v. 2). Interesant, cuvântul grecesc folosit de Petru cu referire la patimile umane este epitomia, care acoperă o serie de concepte foarte strâns legate de dependenţă. Aceste concepte sunt înrudite cu pofta, dorinţa, nerăbdarea, nestăpânirea, lăcomia şi desfrâul.

O trăsătură clară a oricărui tip de dependenţă este obsesia, sau gândul intens şi persistent care cere repetarea actului adictiv. Atâta vreme cât actul nu are loc, persoana trece printr-un disconfort sever şi în mod frecvent îşi pierde cumpătul. De fiecare dată când aceste gânduri obsesive îl invadează, cel în cauză simte că îi lipseşte libertatea personală.

Unul dintre cele mai strălucite cazuri de convertire din perioada creştinismului timpuriu este cel al lui Augustin de Hippo (354-430 d.Hr.). Deşi a fost crescut în învăţătura creştină de mama sa, Monica, el a părăsit biserica şi a trăit o viaţă desfrânată, având o aventură cu o femeie care i-a născut un fiu. Convingerile sale s-au schimbat de la o filosofie la alta, dar au rămas păgâne. Într-o zi, pe când se afla singur în grădină, a auzit o voce ca de copil chemându-1: „Ia şi citeşte!” Augustin s-a uitat împrejur şi a văzut un pergament cu Epistola apostolului Pavel către Romani: „Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii; nu în curvii şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizmă, ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă de firea pământească pentru ca să-i treziţi poftele” (Romani 13:13,14). La scurt timp după aceea, el a fost botezat de episcopul Ambrozie, la vârsta de 33 de ani. Scrierile Sfântului Augustin au o influenţă uriaşă asupra creştinismului. Istoria sa constituie un exemplu de transformare morală.

Chiar şi atunci când eşti încătuşat de vreo dependenţă sau de păcat, nu este totul pierdut. Mesajul citit de Augustin, precum şi cel din 1 Petru 4:2, indică spre aceeaşi soluţie: Isus Hristos. Încredinţează-I Lui gândurile şi comportamentul, pentru că El vrea să te ajute să le canalizezi cel mai bine.

Julian Melgosa și Laura Fidanza
Julian Melgosa și Laura Fidanza
Aceste meditaţii zilnice sunt pe teme care îţi pot consolida stima de sine şi relaţiile de familie, dar te pot şi ajuta să-ţi cristalizezi valorile. Mai mult, aceste mesaje te vor sprijini în lupta cu anxietatea sau cu depresia, trăind cu certitudinea salvării prin harul lui Dumnezeu. Autorii sunt doi psihologi creştini cu experienţă, care oferă citate şi promisiuni biblice adecvate pentru îngrijorările şi durerile cotidiene, ce pot fi diminuate prin influenţa divină a Sfintelor Scripturi.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedentÎntrebarea corectă
Articolul următorDumnezeu este soțul meu