A da sau a nu da

Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul şi unde nu roade molia. – Luca 12:33

Oamenii tind să aibă diferite opinii despre cerşit. Unii sunt pentru, alţii, împotrivă. Cei care refuză să dea bani de pomană argumentează că aceasta nu îi ajută pe oameni să-şi depăşească situaţia, făcându-i, de fapt, dependenţi. Un proverb chinezesc spune: „Mai bine înveţi oamenii să pescuiască decât să le dai peşte.” Mai sunt unii care evită datul de pomană pentru că aşa consideră că luptă împotriva viciilor, a lenei sau a reţelelor organizate de cerşetori, asociate cu traficul de persoane. Subiectul nu scade în importanţă din moment ce a devenit o temă de dezbatere legislativă în diferite ţări ale lumii. În Paraguay, un senator a făcut o propunere de interzicere a cerşitului în locurile publice. În Suedia, un profesor a propus interzicerea milosteniei faţă de cerşetorii de pe stradă. În Spania, episcopul de Bilbao a recomandat să nu se mai dea milostenii la uşa bisericii. În timp ce în Indonezia au fost impuse pedepse severe pentru cei care le dau bani cerşetorilor.

Dar sunt aceste legi eficiente în curăţirea străzilor de sărăcie, vicii şi decădere? Crezi că, dacă nu le mai dai bani cerşetorilor, oamenii vor lucra mai mult şi vor fi mai puţin vicioşi? Nu cumva ceea ce vrem să eradicăm este sentimentul de vinovăţie produs de inima noastră egoistă sau faptul că ne simţim incomod când dăm cu ochii de cei în nevoie?

Şi eu (L) credeam că datul banilor la cerşetori înseamnă încurajarea viciului şi a leneviei. Totuşi am ales să îmi evaluez propriile motive, mai degrabă decât circumstanţele şi intenţiile altora. În loc să întoarcem capul când vedem un om în nevoie, de ce să nu ne gândim să îl ajutăm sau să îi dăm mai mult decât aşteaptă el de la noi? După ce a trecut strada să cumpere nişte ace pentru un cuplu de nevăzători, o femeie a spus: „Era exact ce aveau nevoie!” Mă îndoiesc profund că acele acele erau chiar atât de necesare, dar, ca şi noi, femeia simţea nevoia intensă de a ajuta.

Cuvântul Domnului spune: „Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poţi să o faci. Nu zice aproapelui tău: «Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine», când ai de unde să dai!” (Proverbele 3:27,28). Isus ne propune să vindem totul şi să îi ajutăm pe cei în nevoie. Avem o mulţime de lucruri de care nu avem nevoie. Haideţi să risipim în acelaşi timp şi egoismul din inima noastră şi să le dăm aceste lucruri celor care au nevoie de ele!

Julian Melgosa și Laura Fidanza
Julian Melgosa și Laura Fidanza
Aceste meditaţii zilnice sunt pe teme care îţi pot consolida stima de sine şi relaţiile de familie, dar te pot şi ajuta să-ţi cristalizezi valorile. Mai mult, aceste mesaje te vor sprijini în lupta cu anxietatea sau cu depresia, trăind cu certitudinea salvării prin harul lui Dumnezeu. Autorii sunt doi psihologi creştini cu experienţă, care oferă citate şi promisiuni biblice adecvate pentru îngrijorările şi durerile cotidiene, ce pot fi diminuate prin influenţa divină a Sfintelor Scripturi.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedentNoi, ei, El
Articolul următorNu te îngrijora, Domnul face față!