Să nu ne amăgim cu superficialitate spirituală sau doar cu o formă de evlavie! Astăzi este încă o zi minunată pentru ca, în spiritul Evangheliei lui Hristos, să ne pregătim pentru cer.
Iuda era un om nou. El, cel care l-a vândut pe Iosif unor străini, a fost acum gata să-și sacrifice viața, oferindu-se să rămână el însuși rob în locul fratelui său Beniamin (Geneza 44:18-34). Și ce dovadă de iubire poate fi mai mare decât să-ți dai viața pentru frații tăi! La o asemenea înălțime morală ajunsese Iuda.
Putem alege astăzi să facem din Isus eroul nostru, să Îl înălțăm pe El, să Îi dăm prioritate în gândurile și faptele noastre și să slujim după puterea noastră acolo unde ne-a chemat El, respectând locul celorlalți și slujba pe care le-a încredințat-o același Dumnezeu mare și bun.
Ruben alunecă şi cade şi la capitolul încredere. Apa este un dar al lui Dumnezeu pentru noi, dar orice dar folosit cum nu trebuie poate duce la moarte. De aceea „păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii”!
Ajută-mă, Doamne, să simt că sunt iubit şi dă-mi și mie determinarea Rahelei, pentru ca, în drumul meu spre Canaanul ceresc, să pot salva pe cât mai mulţi dintre copiii Tăi!
Istoria mişcătoare a Leei a impresionat, de-a lungul veacurilor, mai ales inimile celor care s-au simţit respinşi şi neiubiţi de cei din jur, pentru că, în dramatismul ei, ascunde unul dintre acele surprinzătoare finaluri fericite pe care Dumnezeu le acordă cu plăcere.
Vă propun să stăm înaintea Domnului până vom primi mărturia că Îi suntem plăcuţi. Altfel, nu vom fi pregătiţi nici pentru viaţă, nici pentru moarte. Fie ca El să Se atingă şi de noi, chiar dacă vom păşi mai apoi şchiopătând.
Te invit azi să ceri părtășia Duhului Sfânt, „ungerea” (1 Ioan 2:27) care asigură discernământul în toate alegerile pe care le vei face în această nouă zi, ca să nu pierzi o moștenire așa de mare pentru… o mâncare!