Fiecare om care a luat asupra sa jugul lui Hristos trebuie să ducă sarcina Lui și să se înroleze la lucru în rândurile Lui… Viața lui Hristos, plină de iubirea Sa iertătoare prezentă în suflet, este ca un izvor de apă ce țâșnește în viața veșnică. Dacă izvorul cu apă este în inimă, atunci întreaga viață va scoate la iveală acest lucru.
Când inima Îl iubește pe Dumnezeu, averile nu constituie un obstacol în luptă pentru creștin, deoarece slujitorii consacrați ai Domnului Isus știu să facă cele mai bune investiții și își vor folosi bogățiile pentru binecuvântarea copiilor lui Dumnezeu.
Domnul Isus este un exemplu în toate lucrurile. Prin lucrările pe care le-a făcut, El a dovedit că este în legătură cu Tatăl și că, prin tot ceea ce făcea, El aducea la îndeplinire planurile veșnice ale lui Dumnezeu. În spirit, fapte și întreaga Sa viață de pe pământ, El a descoperit planurile lui Dumnezeu față de moștenirea Sa dintre oameni.
Nu absența onoarei, slavei și a bogățiilor lumești a fost cea care i-a determinat pe iudei să-L respingă pe Domnul Isus. Soarele Neprihănirii, strălucind în mijlocul întunericului moral în raze atât de clare, scotea la iveală contrastul dintre păcat și sfințenie, curăție și întinare, și o asemenea descoperire nu era binevenită pentru ei.
Gândurile și lucrările Sale sunt atât de conectate unele de altele, încât noi putem citi în natură marea iubire a lui Dumnezeu pentru o lume decăzută. Universul conține o mare capodoperă a Înțelepciunii infinite în nenumăratele Sale lucrări atât de diferite, care, în varietatea lor fără seamăn, formează un întreg desăvârșit.
Răscumpărătorul lumii privește asupra semnului iubirii lui Dumnezeu, căci prin intervenția Sa apare acest curcubeu pe cer, ca semn sau legământ al făgăduinței Sale față de noi. Dumnezeu Însuși privește la curcubeul din nori și Își aduce aminte de legământul cel veșnic dintre El și noi.
Dumnezeu ne-a dat împreună cu Hristos toate lucrurile. Mugurele care se desface, florile care înfloresc, atât de variate și frumoase, plăcute pentru simțuri, constituie lucrarea Meșterului Artist ca expresie a iubirii Sale față de noi. Domnul a avut mare grijă ca totul să fie plăcut și reconfortant pentru noi.
Când obișnuim să mâncăm și să bem astfel încât ne slăbim puterea fizică și mentală sau devenim prada unor obiceiuri care duc spre aceleași rezultate, noi Îl dezonorăm pe Dumnezeu pentru că Îl jefuim de serviciul pe care îl cere de la noi.
Nu putem face ca lumina noastră să strălucească asupra altora pentru a le atrage atenția asupra lucrurilor cerești, dacă noi înșine nu avem lumina în noi. Trebuie să fim umpluți cu spiritul Domnului Isus Hristos, altfel nu putem arăta altora că Domnul Hristos în noi este nădejdea slavei. Mântuitorul trebuie să locuiască înăuntrul nostru.
Toți cei care L-au acceptat deja pe Hristos nu vor fi mulțumiți să se bucure doar ei de favoarea divină fără a împărtăși și altora bucuria care le înveselește sufletele. Consacrarea cea mai curată și sfântă este cea care conduce la eforturi perseverente, neegoiste pentru salvarea celor din afara turmei.
