NU A REȚINUT NIMIC

Samuel i-a istorisit tot, fără să-i ascundă nimic. Și Eli a zis: „Domnul este acesta, să facă ce va crede!” Samuel creștea, Domnul era cu el și n-a lăsat să cadă la pământ niciunul din cuvintele Sale. Tot Israelul, de la Dan până la Beer-Șeba, a cunoscut că Domnul pusese pe Samuel proroc al Domnului.
1 Samuel 3:18-20

De multe ori, când ne aflăm într-un conflict interior, asemenea Anei, ne apropiem de Dumnezeu căutând pace și alinare. Dar uneori Dumnezeu ne vorbește diferit – nu pentru a ne liniști, ci pentru a ne trezi.

Câțiva ani mai târziu după rugăciunea Anei, Samuel, fiul ei, era un băiat tânăr care slujea în Casa Domnului. Într-o noapte, a fost trezit de o voce care îl striga pe nume. El a alergat de trei ori la Eli. Preotul și-a dat seama ce se întâmplă și i-a spus lui Samuel că Dumnezeu îl cheamă. Data următoare când a fost chemat, Samuel a răspuns: „Vorbește, căci robul tău ascultă” (1 Samuel 3:10).

Impresionant, nu-i așa? Samuel era doar un băiat, dar Domnul oștirilor îl chema să spună adevărul, chiar dacă acesta avea să doară.

Nu știm dacă Samuel a mai dormit în noaptea aceea, dar știm că inima lui a învățat atunci ce înseamnă ascultarea adevărată: să spui „da”, chiar și atunci când mesajul e greu.

Uneori, Dumnezeu ne cere același lucru. Ne vorbește ca să ne miște, să ne schimbe și să rostim un adevăr incomod. Ellen White a trebuit să facă acest lucru. Ea era o tânără pe care Dumnezeu o folosea pentru a mustra persoanele mai în vârstă.

Domnul încercase să-l avertizeze pe Eli în 1 Samuel 2:27-30, dar Eli nu a ascultat. Este important de remarcat că oamenii spun uneori lucruri dureroase și critice altora, iar apoi insuflă ideea că Domnul le-a spus să o facă. Aceasta nu este niciodată voia Sa. Isus vrea întotdeauna să apărăm adevărul, chiar și când este dificil. Să le atragem atenția celor din jur, doar dacă El ne-a poruncit asta în mod direct. Și niciodată nu vrea să o spunem într-un mod lipsit de iubire.

Dumnezeu nu trimite niciodată mustrarea fără dragoste, iar adevărul rostit de El nu este niciodată lipsit de milă. Samuel a învățat atunci o lecție pe care fiecare dintre noi trebuie să o dobândim: a spune ceea ce este drept cu o inimă blândă.

Mare Împăciuitor, uneori pacea Ta vine în cuvinte grele și în chemări neașteptate. Dă-mi curajul lui Samuel să spun „da” atunci când misiunea e grea și să rostesc doar ceea ce tu pui în gura mea.

Karen Pearson
Karen Pearson
Când Isus mergea alături de cei doisprezece, El le-a văzut oboseala și le-a înțeles sentimentul de copleșire. Viața în Palestina era grea sub dominația Imperiului Roman, iar liderii lor spirituali îi împovărau cu cerințe inutile. Isus le cunoștea oboseala și le-a promis: „Eu vă voi da odihnă!” (Matei 11:28). El știa că ei tânjeau după Casa și a promis: „Mă voi întoarce” (Ioan 14:3). Nu s-au schimbat multe în secolele care au trecut. Suntem obosiți. Viața este grea în climatul politic polarizat de astăzi. Nu există nimic pe această planetă risipitoare care să ne poată satisface nevoile cele mai profunde sau să ne împlinească speranțele cele mai dragi. Dar promisiunile lui Dumnezeu rămân valabile. El dă odihnă celor obosiți și ne amintește că suntem aproape de casă! „Încă puţină, foarte puţină vreme, şi Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi.” (Evrei 10:37). Așadar, ca femei credincioase, „Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.” (Evrei 10:23). Suntem aproape acasă!

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi
Articolul precedent
Articolul următor