Dragă prietene,
Când eram studentă la Facultatea de Biologie, în cadrul orelor de etologie, am învățat despre comportamentul interesant al unei păsări despre care aș vrea să-ți povestesc.
Cucul nu își construiește propriul cuib, ci pândește cuibul altei păsări, iar când aceasta nu este atentă, își depune oul acolo. Când puiul de cuc va ieși din ou, fie va arunca din cuib celelalte ouă, fie va crește împreună cu ceilalți pui până va ajunge atât de mare, încât le va lua toate resursele celorlalți pui.
Gândindu-mă la obiceiul acesta, am concluzionat prin comparație că la fel se întâmplă și în viața spirituală. Atunci când noi neglijăm rugăciunea, când nu veghem și nu cerem zilnic călăuzirea Domnului, cel rău se poate strecura în viața noastră prin anumite ispite și ne poate inspira obiceiuri nesănătoase, care, la început, pot părea greu de distins, dar care, continuând să fie hrănite, se vor dezvolta atât de mult, încât le vor acapara pe cele bune.
De aceea, la fel cum le-a cerut ucenicilor în Grădina Ghetsimani să vegheze ca să nu cadă în ispită, tot astfel, Domnul Isus ne îndeamnă și pe noi – Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă. (Matei 26:41) Dacă ucenicii și-ar fi unit rugăciunile cu ale Lui, ar fi primit putere de Sus pentru a trece peste acea cumplită încercare. Însă ei au adormit.
Drag prieten, astăzi, asigură-te să ceri călăuzirea lui Dumnezeu! Astfel, El te va proteja de orice atac al celui rău și îți va da putere să învingi orice ispită pe parcursul zilei!
Cu prietenie, Ramona Osiceanu
AMiCUS Craiova
