Isus i-a zis:„Nici eu nu te osândesc. Du-te și să nu mai păcătuiești.”
Ioan 8:11
Au fost prinși. Trei colegi, și toți trei depistați amețiți. Și-au zis: „Seara asta o facem lată!” Privirea adulților a fost suficientă ca să observe mersul necontrolat, limba împleticită și zâmbetul impropriu ce le-a invadat mimica feței. Și tot nu a fost de ajuns. Organismul s-a revoltat. Neobișnuiți cu băutura tare, s-au treziți aruncați într-o cruntă durere a tubului digestiv. A fost dureros.
A doua zi au fost confruntați. Cu mintea limpede, își măsurau consecințele. Nu a fost nevoie de o pleiadă de cuvinte pentru a recunoaște gravitatea situației. Teama de a pierde tot ce au realizat până atunci le-a strivit elanul. Urmau să ajungă în fața părinților, fără posibilitatea de a se putea dezvinovăți. Au pledat pentru iertare.
După o rugăciune de mărturisire, li s-a spus: „Vă iertăm, dar… să nu se mai repete!” Au fost cuvintele izbăvitoare. O reacție instantanee s-a observat pe fața lor. Tensiunea s-a evaporat. Frica a dispărut. Cuvintele speranței le-au readus pofta de viață și, ca o dovadă a eliberării, lacrimile lor au pecetluit decizia.
Nu aștepta să fii confruntat. Cuvintele speranței lui Dumnezeu sunt în mâna ta. Primește-le. Bucură-te de prezența lui Isus și, ca un compliment adus celui ce te iartă, nu mai continua să faci ceea ce Lui nu-i place.
Roagă-te pentru credincioșia ta zilnică.
Provocare: Mărturisește-I lui Isus nevoia ta de speranță. Trăiește iertarea.
