STRAJĂ

M-am dus la locul meu de strajă și stăteam pe turn ca să veghez și să văd ce are să-mi spună Domnul și ce-mi va răspunde la plângerea mea.
Habacuc 2:1

Santinela în post este protejată de o serie de imunități care îi conferă condițiile de a-și îndeplini eficient misiunea. Santinela este un soldat dotat cu armament și muniție care a primit un ordin de luptă pentru apărarea unui obiectiv sau teritoriu. Are un consemn în baza căruia cineva o poate convoca, contacta sau poate comunica cu ea. Principala responsabilitate a unei santinele este starea de veghe și vigilență.

Habacuc se referă la slujirea sa de profet ca la un serviciu de gardă în care se simte implicat. El își descrie lucrarea ca aceea a unui străjer în turnul de veghe pe zidurile de apărare ale cetății lui Dumnezeu. Atenția sa era concentrată asupra unui mesaj din partea lui Dumnezeu, ca răspuns la întrebarea lui despre soarta Babilonului.

Atunci când Dumnezeu trimitea un cuvânt, profetul era gata să transmită semnalul mai departe spre cei cărora le era adresat, res­pectiv, poporului lui Dumnezeu din Babilon. În acest context apare răspunsul Domnului pe care apostolul Pavel și ceilalți apostoli îl vor prelua în Noul Testament ca doctrină a neprihănirii prin credință.

În versetul 4 al aceluiași capitol 2 din cartea Habacuc, este răspunsul Domnului, care spune despre Babilon: „Iată, i s-a îngâmfat sufletul, nu este fără prihană în el.” Iar despre poporul Său adaugă: „Dar cel neprihănit va trăi prin credința lui.”

Oamenii lui Dumnezeu de astăzi trebuie să preia misiunea profetică a lui Habacuc și să transmită mai departe semnalul de dragoste a lui Dumnezeu pentru poporul Lui, care trebuie să iasă din Babilon și să intre în rândurile moștenitorilor Împărăției.

Care este nivelul meu de veghe spirituală pentru a fi calificat ca urmaș demn al profetului Habacuc?

Sensuri și contrasensuri
Sensuri și contrasensuri
Într-o lume care își pierde treptat percepția profundă asupra cuvintelor din propria limbă, acest devoțional militează pentru reîmproprietărirea vorbirii cu semnificația diversă a spiritualității biblice. Sensurile se referă la cuvintele explicite și pozitive ale vocabularului spiritual. Contra-sensurile se aplică acelor cuvinte folosite în vorbirea spirituală care au o conotație negativă. Sensurile încurajează creșterea spirituală; contra-sensurile avertizează în privința riscurilor asociate relelor din jur. Atât de partea sensurilor, cât și de cea a contra-sensurilor vin cuvintele neduse la biserică, dar care au un potențial evident de expresie și comunicare cu conținut spiritual.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor