RESPECT

Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău.
Exodul 20:12

În mod cert, această poruncă, asemenea celorlalte, se adresează adulților. Este adevărat că toate vârstele au datoria de a asculta de Cele Zece Porunci, dar exact aceasta este problema. Porunca a cincea nu se adresează exclusiv copiilor. Părinții despre care este vorba aici sunt persoane în vârstă care sunt dependente de grija și ocrotirea celor mai tineri, respectiv de copiii lor deveniți majori și capabili să-și conducă singuri viața și afacerile. Este foarte posibil ca destinatarii poruncii a cincea să aibă copii la rândul lor, pe care trebuie să-i crească în temere de Dumnezeu și în ascultare de poruncile Sale.

Există două lucruri care trebuie avute în minte în legătură cu porunca a cincea. Primul este respectul și grija față de părinți ca persoane vârstnice. Al doilea este datoria părinților de a-și educa și forma copiii în respectul și grija față de autoritatea părintească, atâta vreme cât copiii sunt dependenți de părinți în ce privește capacitatea de a alege, a decide și a se conduce singuri.

Familia este locul în care copiii învață primele lecții de religie. Prin respectul față de părinți, copiii învață temerea de Dumnezeu. În familie, copiii învață dragostea de Dumnezeu, iar din această perspectivă porunca a cincea sună mai nuanțat așa: „Iubește pe tatăl tău și pe mama ta!”

Dragostea este cea care aplică în mod corect porunca a cincea, indiferent de vârsta părinților și a copiilor. Ținta și conținutul poruncilor este iubirea de Dumnezeu și de oameni, iar, dintre oameni, cei mai apropiați sunt părinții.

Cum să împlinesc porunca a cincea față de un părinte cu nevoi speciale din cauza bolii sau a vârstei foarte înaintate?

Sensuri și contrasensuri
Sensuri și contrasensuri
Într-o lume care își pierde treptat percepția profundă asupra cuvintelor din propria limbă, acest devoțional militează pentru reîmproprietărirea vorbirii cu semnificația diversă a spiritualității biblice. Sensurile se referă la cuvintele explicite și pozitive ale vocabularului spiritual. Contra-sensurile se aplică acelor cuvinte folosite în vorbirea spirituală care au o conotație negativă. Sensurile încurajează creșterea spirituală; contra-sensurile avertizează în privința riscurilor asociate relelor din jur. Atât de partea sensurilor, cât și de cea a contra-sensurilor vin cuvintele neduse la biserică, dar care au un potențial evident de expresie și comunicare cu conținut spiritual.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor