Şarpe sau licurici? (I)

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul. (Proverbele 23:17)

Legenda povesteşte că un şarpe urmărea cu toată viteza un licurici, cu scopul precis de a-l mânca la prânz. Urmărirea s-a prelungit pe mai multe zile, deoarece licuriciul găsea întotdeauna un mijloc de a scăpa de neobositul prădător. Într-o zi, epuizat de oboseală, s-a oprit şi i-a spus şarpelui:

– Ştiu că o să mă mănânci, dar înainte lasă-mă să-ţi pun trei întrebări.

Plină de orgoliu, vipera i-a răspuns:

– Nu am obiceiul să fac concesii, totuşi, îţi dau această şansă.

– Fac eu parte din lanţul tău trofic?

– Nu.

– Ţi-am făcut vreun rău?

– Bineînţeles că nu!

– Şi atunci de ce vrei să mă mănânci?

– Pentru că străluceşti!

Este evident că şarpele invidia licuriciul. Invidia este aşa de veche, încât a fost cauza primului omor de pe planetă. Cain l-a omorât pe Abel pentru că era invidios pe el. Iosif a fost vândut de fraţii săi pentru că „au început să-l pizmuiască”. Preoţii l-au dat pe Isus să fie crucificat pentru că-L pizmuiau. După cum poţi vedea, invidia nu este ceva ce putem să tratăm cu uşurinţă, deoarece oricând ne poate conduce la acte înfiorătoare. José Ingenieros a scris că „invidia roade şi poate să emită perversităţi dulci acrişoare” (José Ingenieros, El hombre mediocre, p. 71). Luther avea obiceiul să spună că invidia este ca un câine turbat a cărui muşcătură lasă răni adânci. De aceea nu putem permite invidiei să ne amărască sufletul.

Dar cum putem noi evita ca aceasta să-şi introducă veninul mortal în noi? Cred că unul dintre multele feluri în care ne putem controla viaţa este să folosim într-o manieră adecvată bunul-simţ şi să recunoaştem că, dacă Dumnezeu m-a înzestrat cu talente excepţionale, a făcut acelaşi lucru şi pentru alţii. Noi nu putem trăi pe deplin în timp ce invidiem excelenţa semenilor. Deci, când îi vedem pe prietenii noştri că strălucesc, să profităm de lumina pe care o emit în loc să le rupem farurile. Un vechi proverb evreiesc spunea: „Nu te lăsa condus de invidia putredă, care nu are nimic în comun cu înţelepciunea.” Să profităm de acest moment pentru a-I cere lui Dumnezeu să ne ajute să nu fim invidioşi.

#nuinvidiei

Vladimir Polanco
Vladimir Polanco
Asumă-ți fiecare zi din acest an, transformând trecutul în viitor, folosind prezentul. Dumnezeu este Cel care ne poate învăța secretul măsurării timpului. Vladimir Polanco semnează cartea „#urmărește profilul 365 share” apărută la Editura Viață și Sănătate.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor