El îți satură de bunătăți bătrânețea și te face să întinerești iarăși ca vulturul.
Psalmii 103:5
După o mutare frenetică într-un stat vecin, nevoile continue, zi și noapte, ale soțului meu drag, dar aflat într-o stare tot mai fragilă, mi-au creat un program haotic. O oboseală perfidă a devenit însoțitorul meu permanent. Sănătatea mea avea de suferit. Timpul meu devoțional avea și el de suferit. Adormeam la miezul nopții după ce citeam doar jumătate de capitol din Biblie. Reînvățam un verset doar pentru a-l „pierde” după o trezire bruscă în miez de noapte, cauzată de un nou gând: Oare l-am auzit căzând?, urmat de un zgomot sec. De multe ori, micul meu Nou Testament, căzându-mi din mâini pe piept, mă trezea brusc. Cel mai des, tot ce puteam face era să aleg repede o promisiune biblică și să merg cu ea în minte următoarele douăzeci de ore. Desigur, de obicei erau versetele „de bază”. Dar această hrană de bază a devenit o hrană modestă. Cât tânjeam după ospățurile lungi și neîntrerupte din Cuvântul lui Dumnezeu pe care le aveam odinioară!
Apoi mi-am adus aminte de hrana modestă a lui Ioan Botezătorul (Matei 3:4) în perioada lui de pustiu: miere și roșcove sălbatice. Atât. Recent, răsfoind câteva site-uri, am citit că valoarea nutritivă a roșcovelor lui Ioan – dacă erau cât de cât asemănătoare cu păstăile comestibile ale roșcovelor africane de azi –, era probabil formată din lipide, proteine, grăsimi, calciu, fibre, carbohidrați, caroten, retinol, fier, magneziu și o varietate de vitamine. Mierea i-ar fi oferit antioxidanți și polifenoli, ajutându-l la reglarea tensiunii arteriale, a bătăilor inimii și la îmbunătățirea nivelului colesterolului și al trigliceridelor. Nu sună deloc a hrană modestă, nu-i așa? Pentru mine, sună mai degrabă a farfurie plină cu nutrienți echilibrați și esențiali pentru viață.
Pe măsură ce starea lui Jim se degrada și „gustările” mele biblice se împuținau, am observat ceva uimitor: chiar și fragmentele de adevăr și de promisiuni ale Scripturii mă susțineau cumva. Deși acea perioadă epuizantă a trecut acum, nu voi uita niciodată miracolul tăcut al supraviețuirii prin „hrana mea modestă”.
Oricare ar fi situația ta acum, nu renunța dacă ai timp doar pentru „hrana modestă” din Cuvântul lui Dumnezeu! Adu-ți aminte de lăcuste/roșcove și de miere, amintește-ți de pâini și de pești, amintește-ți de puterea Cuvântului lui Dumnezeu, care ne umple sufletele cu bunătăți și ne înnoiește puterea!
autor: Carolyn Rathbun Sutton
