Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinței Lui, cum cred unii, ci are o îndelungă răbdare pentru voi și dorește ca niciunul să nu piară, ci toți să vină la pocăință.
2 Petru 3:9
Când predam la un colegiu de kinetoterapie, îmi încurajam studenții să vină zilnic la cabana mea dacă aveau neclarități legate de cursuri. După ore, mulți stăteau la rând ca să-mi pună întrebări.
Într-o seară, o studentă a așteptat răbdătoare până când toți ceilalți au plecat. Voia să vorbească, dar ezita. Am spart tăcerea și am întrebat-o cum se descurcă la învățătură. Lacrimi au început să-i curgă pe obraji. Nu a putut să răspundă. Am îmbrățișat-o cu drag. M-a strâns tare și a izbucnit în plâns. Provenea dintr-o familie bogată, dar părinții ei ocupați nu-i acordaseră niciodată atenție. Tânjea după iubire și a căutat-o într-o relație distorsionată cu un bărbat căsătorit. Știa că ceea ce făcea era greșit și avea disperată nevoie de ajutor, ca să iasă din acea situație. M-a întrebat dacă m-aș ruga pentru ea. Am simțit o mare compasiune pentru această tânără și am început să o consiliez. Petrecând timp cu ea și rugându-mă constant pentru ea, am văzut cum răspundea pozitiv – era deschisă adevărului. A fost o bucurie extraordinară să văd semnele schimbării în viața ei. Și în acea experiență, am redescoperit deplinătatea misiunii pe care Isus ne-a încredințat-o.
Lui Dumnezeu Îi pasă profund de mântuirea fiecărei persoane de pe acest pământ. El ne spune: „Mai înainte să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoșteam, și mai înainte să fi ieșit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte” (Ieremia 1:5). Dumnezeu nu a încetat niciodată să lucreze pentru noi. Ne invită să fim martori pentru cei pierduți, care nu-L cunosc. El dorește să ne folosească. Atunci când mărturisim și ne rugăm cu o povară sinceră pentru cei pierduți, ceva se întâmplă întotdeauna. Oamenii care nu cunosc adevărul sunt atât de importanți pentru Dumnezeu, încât, atunci când sunt găsiți, întregul cer se bucură și sărbătorește! Este mai multă bucurie pentru un singur păcătos care se întoarce la Dumnezeu decât pentru cei nouăzeci și nouă care sunt deja în siguranță.
Dacă cei pierduți sunt atât de importanți pentru Dumnezeu, ar trebui să fie la fel de importanți și pentru noi. Suntem dispuși să dăm totul pentru a ajunge la cei pierduți?
Dragile mele, să păstrăm credința, să continuăm să mărturisim și să ne rugăm. Sunt oameni în jurul nostru care sunt robi ai păcatului, care se îneacă în disperare și tânjesc după salvare. Roagă-te împreună cu mine: „Iată-mă, Doamne! Trimite-mă!”
autor: Esther Synthia Murala
