Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții. Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei.
Ioan 13:34,35
La începutul fiecărui an, aleg un cuvânt asupra căruia să mă concentrez în timpul care urmează. De zece ani fac acest lucru. Îmi notez în jurnal angajamentul de a mă concentra asupra acelui cuvânt. Scriu o listă de cântări care conțin cuvântul ales și găsesc versete biblice care îl reflectă. Căutând un nou cuvânt pentru anul acesta, am citit Galateni 5:22,23 și am fost surprinsă că nu alesesem niciodată primul rod al Duhului: dragostea! Pe măsură ce se apropia luna februarie, am început să mă gândesc la modul în care Dumnezeu ar putea să mă folosească de Ziua Îndrăgostiților pentru a împărtăși dragostea Sa cu alții. Am decis să fac fursecuri. Soțului meu, Ron, îi plac fursecurile cu ovăz și stafide, așa că am hotărât să le coc pentru el și să le împart și altora.
Cu o zi înainte de Ziua Îndrăgostiților, am pregătit aluatul și am început să coc fursecurile. Le-am făcut mari și, ca să fie amuzant, le-am dat formă de inimă. Au ieșit foarte frumoase și gustoase. A doua zi, m-am întâlnit cu un grup de doamne și am sărbătorit dragostea noastră una pentru cealaltă, împărțind felicitări și gustări speciale. Ne-am simțit minunat împreună. Fursecurile în formă de inimă au fost foarte apreciate. Câteva dintre doamne nu au putut veni la întâlnire. Mai aveam fursecuri și m-am simțit îndemnată să le duc celor care lipsiseră.
Am condus până la casa uneia dintre ele și a fost încântată de darul și felicitarea primite. Apoi, am mers la Debbie. Era singură în acea zi. Soțul ei murise recent și îi simțea enorm lipsa. S-a bucurat nespus să primească un cadou de Ziua Îndrăgostiților din partea grupului nostru, dar mai ales felicitarea semnată de toate. A contat mult pentru ea să știe că nu am uitat-o. În timp ce stăteam de vorbă, mi-a povestit lucruri minunate despre soțul ei și momentele speciale petrecute împreună. I-am spus cât de mult o iubim și că ne rugăm pentru ea. Apoi, am întrebat dacă putem să ne rugăm împreună. Ne-am plecat, ne-am ținut de mâini și ne-am rugat. Ne-am îmbrățișat și am plecat plină de bucurie. A fost o modalitate minunată de a-i dărui dragostea noastră.
Sunt atât de recunoscătoare că Dumnezeu ne oferă ocazii în fiecare zi să împărtășim dragostea noastră și dragostea Lui cu cei din jur. Să căutăm în mod activ aceste oportunități. Sunt peste tot în jurul nostru. „Preaiubiților, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim și noi unii pe alții” (1 Ioan 4:11).
autor: Sharon Follett
