Nu ți-am dat Eu oare porunca aceasta: „Întărește-te și îmbărbătează-te”? Nu te înspăimânta și nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face.
Iosua 1:9
Recent, i-am împărtășit uneia dintre confidentele mele înțelepte că mă simt indispusă după o excursie recentă și stresantă cu cortul, care nu decursese conform planului.
Din momentul în care am ajuns la locul de campat, cei aproximativ patruzeci de tineri din apropiere, care beau și închinau cupe în cinstea „White Power” și proferau tot felul de insulte rasiale, mi-au întins nervii la maximum. La patru și jumătate dimineața, mi-am smuls soțul din pat și am fugit din zonă după ce i-am auzit plănuind să ne facă rău. Trauma încă mă face să mă simt neliniștită și nesigură, chiar și în propria mea casă.
„Bineînțeles”, mi-a spus confidenta mea, „identitatea ți-a fost atacată, iar acum trebuie să-ți schimbi limitele. Întotdeauna ai căutat cele mai îndepărtate locuri, cele mai dure experiențe și aventuri. Asta este ceea ce crezi tu că ești.”
Eram caracterizată de îndrăzneală și lipsă de înțelepciune în raport cu lumea în care trăim. Săptămâna aceasta, a trebuit să-mi ajustez așteptările autoimpuse și să explorez ce înseamnă să trăiesc clipa atât cu înțelepciune, cât și cu curaj. Simțurile mele erau încă ascuțite, așteptând un alt atac asupra spațiului și identității mele personale. Cu toate acestea, aceleași simțuri m-au ghidat să primesc mai bine și frumusețea. Am ales să mă bucur de sprijinul deosebit al unor prieteni răbdători, de sunetele liniștite ale naturii și de activitățile discrete dintr-un parc local. Chiar dacă fusesem deja în acest loc, l-am văzut cu ochi noi. Este același loc, dar de data aceasta am observat frunzișul din noul sezon și chiar limitele schimbătoare ale locului în sine, pe măsură ce iazurile se transformă în pajiști pentru a servi unor noi scopuri în comunitatea ecologică.
Cu Isus drept călăuză, schimbările în modul în care îmi trăiesc viața vor crea o lume mai bună și pentru altcineva. Nu un mediu de conflict perpetuu, anxietate, furie sau ură. Ci, în schimb, o pajiște de pace, îndrăzneală și creștere. Uneori, gardurile se dărâmă încet, nu cu violență. Înțelepciunea poate fi un proces terifiant. Uneori, cu cât știm mai multe, cu atât ne temem mai mult. Cu toate acestea, înțelepciunea ne poate ajuta să apreciem mai bine momentele bune, dacă o lăsăm.
Alegerea păcii, în ciuda fricii, poate fi o aventură în sine. Și asta, draga mea prietenă, este un triumf personal, nu o criză de identitate!
Wendy Williams
