Nu știți că cei ce aleargă în locul de alergare toți aleargă, dar numai unul capătă premiul? […] Ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună care se poate veșteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună care nu se poate veșteji.
1 Corinteni 9:24,25
În timp ce ascult știrile despre viitoarele Jocuri Olimpice, îmi amintesc când eram cu niște copii care participau la un eveniment al organizației Olimpici Speciali (Special Olympics). Pentru că lucram pentru districtul școlar special din St. Louis, Missouri, noi, profesorii, îi însoțeam pe acești copii pentru a-i încuraja. Ei se străduiau, pentru că nu erau neapărat sportivi și, uneori, voiau să renunțe și să se dea bătuți. Dar, cu încurajările și sprijinul nostru, continuau până la final.
Odată, soțul meu, Jerry, și cu mine eram în California, când a avut loc un marș pentru susținerea bolnavilor de scleroză multiplă în Pasadena. Fiind diagnosticată cu scleroză multiplă cu mulți ani în urmă, mi-am dorit întotdeauna să particip la unul din aceste marșuri. Jerry și cu mine, împreună cu cele două fiice ale noastre și două nepoțele, am decis să participăm. Erau sute de oameni care mărșăluiau, deoarece acesta era cel mai mare marș de acest fel din Statele Unite la acea vreme.
Principalul lucru pe care mi-l amintesc despre acel marș este toată încurajarea pe care am primit-o de-a lungul drumului. Erau puncte pe traseu unde se ofereau apă sau suc, gustări și încurajări: „Poți s-o faci!” „Te descurci grozav!” „Continuă să mergi!” Au existat câteva popasuri de odihnă și am profitat de câteva dintre ele. Dar nu a existat niciun cuvânt de descurajare. Datorită familiei mele și tuturor încurajărilor, am terminat cei cinci kilometri.
Biblia menționează de mai multe ori că suntem cu toții într-o cursă. Pavel spune: „Să dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte” (Evrei 12:1). El spune că alergăm în această cursă „pentru o cunună care nu se poate veșteji” (1 Corinteni 9:25). Prin urmare, așa cum am primit încurajare când am participat la acel marș, Biblia spune că ar trebui să ne încurajăm unii pe alții pe măsură ce vedem că se apropie ziua (Evrei 10:25). Cu încurajări și rămânând aproape de Isus, vom spune într-o zi împreună cu Pavel: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința” (2 Timotei 4:7).
Sharon Oster
