Robul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toți, în stare să-i învețe pe toți plin de îngăduință răbdătoare.
2 Timotei 2:24
Ce dimineață! Prietena mea m-a însoțit la service-ul auto pentru a-mi fixa oglinda laterală de pe partea pasagerului în suportul ei. Am ajuns acolo cu aproximativ zece minute înainte de programare, care era la ora 11:00. Ferestrele și ușile erau încă închise. În cele din urmă, și-a făcut apariția un bărbat: „Sunteți clienta despre care mi-a pomenit fratele meu?” Am confirmat din cap, simțindu-mă ușurată. Salutându-l pe nume, i-am spus amabilă: „Fratele dumneavoastră a spus că prețul pentru această lucrare este de șaizeci de dolari.” El a dat din cap afirmativ. „Nu credeți că e cam piperat?”
Mi-a examinat oglinda instabilă, care era fixată de mine cu bandă adezivă, și a început să o împingă, să o tragă, să o răsucească și să o rotească. Încercând să mă fac utilă, am întrebat: „Vreți să dau jos banda?” Răspunsul său fulgerător m-a lăsat cu gura căscată: „Nu-mi spuneți dumneavoastră mie ce să fac!”
Mi-am cerut imediat scuze. El a continuat: „Toată viața mea am auzit numai scuze, scuze!” Îndepărtându-se, mi-a strigat: „Repar-o singură!”
S-au scurs zece minute. S-a întors, pufăind pe nări un fum alb. Când s-a îndreptat spre oglinda retrovizoare a mașinii mele și mi-a spus: „Stai să mă uit la ea!”, ne-am dat rapid din calea lui.
Mecanicul a fixat oglinda și apoi m-a rugat să apăs comutatorul motorașului interior. Apoi a luat un vârf de cuțit de pastă și a întins-o pe spatele oglinzii ca să o țină fixată în suportul său. M-a îndemnat să cumpăr un tub de astfel de pastă, care se vindea doar dealerilor auto. Manopera a fost șaizeci de dolari, la care se adăuga un cost suplimentar de o sută de dolari pentru un tub de pastă de fixare. Am decis să nu cumpăr tubul de lipici.
De când ajunsesem la service, trebuise să-mi mușc limba de mai multe ori, dar întotdeauna am decis că e cea mai bună alegere. Bărbatul m-a întrebat brusc: „Mergi la aceeași biserică cu fratele meu?” I-am spus că suntem de aceeași confesiune, dar mergem la biserici diferite. Mai târziu, când i-am povestit fratelui mecanicului despre pățanie, acesta a râs și a comentat: „De obicei nu e așa.”
Am fost recunoscătoare că am tăcut, așa cum a făcut Isus, atunci când m-am confruntat cu furie și grosolănie. Fie ca Isus să fie exemplul nostru în fiecare zi în fața neprofesionalismului și a lipsei de respect!
Pauline A. Dwyer-Kerr
