APROAPE FĂRĂ VIAȚĂ, DAR NU PIERDUTĂ

Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuşi, niciuna din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru. Deci să nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.
Matei 10:29,31

Fusese o dimineață grea, cu ploi torențiale și mult stres neașteptat la muncă. Am plecat mai devreme ca să rezolv niște probleme personale. M-am hotărât să mă plimb puțin, pentru că, după ploaia de dimineață, aerul era foarte proaspăt. Cu fiecare pas făcut, treceam în revistă evenimentele zilei. Aveam nevoie de această plimbare pentru a fi singură cu gândurile mele.

Am urcat dealul, călcând peste crengile mari de copaci care tocmai fuseseră doborâte de vânt, am traversat strada și am ajuns pe trotuar. Acolo am observat o mică veveriță întinsă pe jos. Am crezut că e lipsită de viață, dar, deodată, am auzit un scâncet. Era udă și se lupta să trăiască. Probabil căzuse dintr-un copac înalt în timpul furtunii de dimineață. Când am îngenuncheat lângă ea, privirile parcă ni s-au întâlnit, cu toate că ai ei erau aproape închiși. Era așa cum mă simțeam eu: aproape fără viață, lovită de vânturile din dimineața aceea.

Am ridicat-o încet și am ascuns-o în haina mea. Am vorbit cu ea, pe drumul spre casă. Odată ajunse acasă, am învelit-o într-un prosop moale și cald și am așezat-o într-o cutie, sub căldura unei veioze mici. Mai târziu, în acea seară, i-am dat apă dintr-un flacon de picături pentru ochi și câteva bucăți dintr-o nucă. Apoi a adormit. Eu am vegheat-o toată noaptea. Am așezat-o cu prosopul pe pieptul meu, ca să simtă bătăile inimii mele. Am văzut-o dormind ca un bebeluș și apoi am adormit și eu.

A doua zi dimineața, veverița părea puțin mai vioaie. A primit apa și mâncarea pe care i le-am dat. Am dus-o la clinica veterinară pentru a fi îngrijită. Știam că va fi fericită acolo. Odată refăcută, ea avea să se bucure urcându-se pe copaci, alături de alte animale cu pene sau blană.

Dumnezeu este bun. În acea zi mă simțeam rece, udă, bătută de vânt și stoarsă de vlagă din cauza experienței de dimineață. El m-a adus față în față cu mine însămi sub forma unei creaturi aproape moarte, care stătea întinsă pe trotuar. Mi-a arătat cât de bine știa încercările prin care treceam, cum va sta El alături de mine toată noaptea, dacă va fi nevoie, și va aduce vindecare sufletului meu.

Victoria M. Shewbrooks

Ascunsă în palmele Sale
Ascunsă în palmele Sale
În „Ascunsă în palmele Sale”, fiicele lui Dumnezeu din zilele noastre își relatează istoriile despre modul în care au respins minciunile vrăjmașului. Minciuni precum „Dumnezeu te-a părăsit, lăsându-te fără apărare, singură și fără speranță”. Pline de încredere, ele își împărtășesc experiența personală despre modul în care „Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiți în orice faptă bună” (2 Corinteni 9:8). Ele vorbesc despre har, despre perseverență și despre noi începuturi. Ele vorbesc despre ce înseamnă să fii... „Ascunsă în palmele Sale”.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedentȘi tu, Brutus?
Articolul următorECHIVALENȚĂ