Cine va merge?

Am auzit glasul Domnului, întrebând: „Pe cine să trimit și cine va merge pentru Noi?” Eu am răspuns: „Iată-mă, trimite-mă!” (Isaia 6:8)

Pensionarea a făcut ca programul nostru să fie mult mai flexibil. Experiențele pozitive din partea prietenilor ne-au inspirat să încercăm proiecte misionare pe termen scurt. Mulți ani am fost activi în biserica noastră locală, dar, din dorința de o aventură nouă, ne-a surâs ideea de misiune pe termen scurt.

Cercetările noastre ne-au îndreptat atenția spre un proiect de construcție în Modesto, California. Nu erau necesare aptitudini specifice, așa că ne-am înscris. Acea experiență ne-a creat multe amintiri fericite și ne-a stârnit dorința de a ne implica și mai mult. Am fost „virusați”! Acesta a fost primul din multele proiecte care ne-au adus împlinire, atât în Statele Unite ale Americii, cât și în afara granițelor, proiecte pentru construirea de biserici, școli și un centru de evanghelizare. În ciuda lipsei cunoștințelor mele în domeniul construcțiilor, am fost totuși foarte implicată în prepararea hranei și curățenie, ajutor în a menține zona sigură pentru lucrători, l-am ajutat pe electrician să întindă firele și am ajutat chiar și la pregătirea cimentului. Proiectul nostru de misiune ne-a dus în mai multe state din SUA, în Norvegia și Jamaica. După moartea soțului meu, am continuat să îi însoțesc pe nepoții mei în călătoriile misionare în Honduras și Venezuela și pe cumnata mea în Peru, creând și mai multe amintiri fericite. Recunoștința oamenilor care au beneficiat de fiecare proiect a fost o plată suficientă pentru noi.

După ce m-am recăsătorit, eu și soțul meu am continuat slujirea misionară pe termen scurt, lucru care mi-a adus o experiență nouă. Am plecat în Bolivia pentru a face evanghelizare prin predicarea unei serii de predici în Santa Cruz cu ajutorul unui interpret. Ce privilegiu să fac parte din acest efort misionar și să văd că multe suflete și-au predat inima lui Isus! Ultima bucurie a mea a fost să fiu inclusă în două echipe voluntare care au construit biserica în care sunt și eu membră. Pentru că nu s-a găsit un voluntar care să pregătească masa pentru a doua echipă de cincisprezece persoane, m-am oferit eu să fiu responsabilă de prepararea a trei mese zilnice, timp de paisprezece zile, lucru pe care nu l-am mai făcut niciodată. Ce provocare, dar, prin harul lui Dumnezeu și cu ajutorul altor trei voluntari, am făcut față provocării.

Fiecare copil al lui Dumnezeu trebuie să fie misionar într-un fel sau altul. Vârsta sau lipsa cunoștințelor nu trebuie să te oprească. Lucrarea misionară include multe ramuri. Dumnezeu are un plan pentru fiecare dintre noi. Caută în rugăciune planul Lui pentru tine. Când ești gata să fii călăuzită de El, vei fii uimită de ce vei putea face și unde te va conduce El.

Marian M. Hart-Gay

Ascunsă în palmele Sale
Ascunsă în palmele Sale
În „Ascunsă în palmele Sale”, fiicele lui Dumnezeu din zilele noastre își relatează istoriile despre modul în care au respins minciunile vrăjmașului. Minciuni precum „Dumnezeu te-a părăsit, lăsându-te fără apărare, singură și fără speranță”. Pline de încredere, ele își împărtășesc experiența personală despre modul în care „Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiți în orice faptă bună” (2 Corinteni 9:8). Ele vorbesc despre har, despre perseverență și despre noi începuturi. Ele vorbesc despre ce înseamnă să fii... „Ascunsă în palmele Sale”.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedentElibertator
Articolul următorLa porțile de mărgăritar