Bine instruită

Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeţi pe el.” (Isaia 30:21)

Familia de cocori canadieni care vine la căsuța mea pentru păsări m-a instruit bine. Aceste păsări maiestuoase de culoare gri cu pene roșii pe cap și ochi roșii au mai mult de un metru înălțime și o deschidere a aripilor de doi metri. Se găsesc în multe locuri din Statele Unite, dar această familie vine la căsuța mea pentru păsări. Conform manualelor, se hrănesc cu viermi și cu gândaci. Probabil că ale mele își umplu stomacul cu acestea, apoi vin la semințele din căsuța mea pentru desert.

Printr-o coincidență, căsuța este pusă la înălțimea potrivită pentru ca ele să scoată semințele de floarea-soarelui cu ciocurile lor lungi și ascuțite. Când apar în curte, cardinalii, ciocănitorile și celelalte păsări pentru care am pus căsuța își iau zborul. Da, cocorii m-au instruit. Dacă în căsuță nu sunt semințe, bat cu ciocul în fereastra biroului meu, văzându-mă probabil că stau în fața calculatorului. Dacă mă văd în curte în timp ce se odihnesc, imediat se așază în jurul căsuței și mă fixează cu privirea, așteptând să le aduc semințe.

Și micul nostru pechinez m-a instruit. Dacă îi este foame și bolul lui de mâncare este gol, îmi dă de știre imediat. Ridica bolul, care se află între mașina de spălat și uscător, și îl trântește până când vin cu mâncarea lui.

Apoi, este mica noastră turmă de capre. Primul lucru pe care îl fac dimineața era să ies pe ușa din spate pe verandă și să strig: „Bună dimineața, caprelor!” Ele îmi răspund plângându-se că e timpul să mănânce. La ora cinei, se așază lângă gard și se uită spre casă cu ochii mari și umezi. Bineînțeles că și behăie, în timp ce își așteaptă cu nerăbdare hrana. Nu le-am învățat să facă vreun truc sau ceva de genul acesta. De fapt, nici măcar nu reacționează când le chemăm pe nume. În schimb, eu și soțul meu am fost învățați să reacționăm la fiecare nevoie a lor – imediat.

Vreau ca Duhul Sfânt să mă învețe! Vreau să am mintea limpede pentru a-I asculta vocea. Vreau să realizez atunci când mă îndeamnă să sun pe cineva, să scriu un mesaj sau să mă merg să vizitez pe cineva care este internat în spital. Vreau ca inima mea să fie atât de pură, încât, atunci când mă rog, să Îi recunosc răspunsul, când îmi spune ce cale să urmez.

Barbara Huff

Carolyn Sutton
Carolyn Sutton
Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedentSaul
Articolul următorDoar 11 linii de cod