Întinde o mână – Implică-te!

Însă nădejdea aceasta nu înşală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat. (Romani 5:5)

În urmă cu câțiva ani m-am oferit voluntar ca ucenic de capelan la un spital afiliat bisericii din care făceam parte. Într-o zi, în timp ce făceam vizite și mă rugam pentru pacienți, am bătut la ușa unui salon. Pentru că nu am auzit niciun răspuns, am deschis ușa încet și am zis:

– Cioc, cioc. Se poate?

Intrând în încăpere, am văzut pe pat o tânără femeie însărcinată care plângea cu suspine. Am înaintat, iar ea și-a întins mâinile spre mine. I-am luat mâinile în ale mele și m-am așezat lângă ea, pe pat. A continuat să plângă, iar eu am stat acolo în liniște privind cum lacrimile îi curgeau pe obraji. Știam că avea nevoie de asta. Au trecut cinci minute, apoi zece, apoi cincisprezece. Plânsul ei a devenit din ce în ce mai potolit, apoi s-a oprit.

Și-a șters ochii și a spus:

– Îmi pare rău că te-am umplut de lacrimi.

– Nicio problemă, am răspuns. Plângi pentru că ai primit o veste proastă?

În timp ce îmi povestea despre doctorul care tocmai o vizitase cu câteva minute înainte să intru în salon, am simțit cât era de îndurerată, de speriată și de rănită. Aflase că bebelușul din burtica ei nu se mișca și nu respira. Urma să i se facă o ecografie pentru a stabili dacă era nevoie de operație. Era singură și întreaga lume i se prăbușise. Soțul ei era la serviciu; ceilalți doi copii erau la părinții ei. Fusese atât de devastată de acea veste, încât totul se oprise în loc. Nici prin minte nu îi trecuse să își sune soțul. Voia doar să plângă și să strige. Cu mâinile ei în mâinile mele, s-a simțit în siguranță.

Mai târziu, mi-a spus că faptul că am stat acolo lângă ea, fără să vorbesc, fără să o întreb nimic, oferindu-i sprijin prin tăcere, a ajutat-o să se calmeze și a făcut-o să se simtă importantă.

Simpla noastră prezență poate aduce uneori speranță, atunci când totul pare pierdut. Oamenii nu au întotdeauna nevoie de sfaturi. Uneori au nevoie doar de o mână care să o prindă pe a lor, o ureche care să îi asculte, o inimă care să îi înțeleagă. Duhul Sfânt Îi mângâie pe cei care se lasă conduși de El. El aduce speranță atunci când totul pare pierdut. Copiii lui Dumnezeu găsesc la El pace și fericire. Duhul Sfânt este aici pentru a ne oferi o mână de care să ne prindem, o ureche care ne ascultă, un sentiment de siguranță și o inimă care ne înțelege.

Premila Pedapudi

Carolyn Sutton
Carolyn Sutton
Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedentAvram
Articolul următorAsociația 11even