Poți învăța multe de la găini

Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. (Geneza 1:31)

Cât de multe știi despre găini? Ei bine, haideți să aruncăm o privire la puicuța mea galbenă. Are două picioare, gheare, un cioc, în loc de gură, și nu are brațe. Are pene, un ochi pe fiecare parte a capului și urechi la fel, doar că, pentru noi, sunt cam greu de observat. Are două aripi, dar nu o duc foarte departe. Se hrănește cu iarbă, gândaci, viermi și boabe. Cu siguranță, există o barieră de limbă între noi, pentru că eu nu cotcodăcesc și nici măcar nu strig cucurigu, așa cum face partenerul ei. În opinia mea, nu este nimic remarcabil la puicuța galbenă, cu excepția faptului că este una dintre creaturile lui Dumnezeu. El a făcut-o astfel și mi-a cerut să am grijă de ea.

Într-o seară, nu cu mult timp în urmă, puicuța mea a decis că nu voia să intre în coteț, să își petreacă noaptea în cuibar, alături de celelalte găini. Părea să se bucure de câteva minute de pace și liniște fără nimeni în jur. A trebuit să aștept, ca să pot închide ușa. Am așteptat. Apoi am așteptat mai mult. Aceasta este una dintre lecțiile pe care le-am învățat – cum să am răbdare cu o găină.

În cele din urmă a venit alergând, dar, când a ajuns la ușă, s-a oprit. Brusc, a început să își ciugulească picioarele, unul câte unul, până când le-a curățat. Toate bucățelele de murdărie și de fân au dispărut! Apoi, a făcut un lucru uimitor! Și-a șters gura – vreau să zic ciocul – de rampa de lemn care duce la ușă. Era ca și când găsise brusc un șervețel și se curăța, înainte să meargă la culcare. Și-a frecat ciocul înainte și înapoi până când toată mizeria și fânul au dispărut. În doar câteva secunde, puicuța mea galbenă era în coteț, în culcușul ei, gata să doarmă.

Poate crezi că nu s-a mai întâmplat la fel altă dată, dar s-a întâmplat. În fiecare seară, vreme de câteva săptămâni, a trebuit să am răbdare cu puicuța galbenă, în timp ce hoinărea în jur, căutând pace și liniște, apoi se curăța ca să meargă la culcare. Când Dumnezeu a creat animalele, le-a învățat moduri diferite de a se comporta. Trebuie să ne rugăm în fiecare zi ca Dumnezeu să ne ajute să fim buni și răbdători și apoi, asemenea puicuței galbene, să avem grijă de corpul nostru așa cum El a intenționat de la început.

Carol Wiggins Gigante

Carolyn Sutton
Carolyn Sutton
Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent„Păcatele îţi sunt iertate”
Articolul următorARO 10