Metamorfoza speranței

Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; (…) va tăcea în dragostea Lui. (Țefania 3:17)

Ce bucurie să vezi curiozitatea și uimirea de pe chipurile elevilor atunci când observă transformarea unei omizi într-un fluture! Cu neliniște și teamă am observat că omida noastră nu era într-o stare prea bună. A doua zi dimineața, când am aruncat o privire la omidă, frunza pe care se așezase era întoarsă invers. Apoi am primit vestea că nepoțica noastră, Emma, urma să sufere o intervenție chirurgicală pe inimă. Am uitat complet de acea omidă. Încercarea de a repara valva naturală care nu funcționa bine nu a reușit, așa ca o valvă mecanică a fost instalată prin operație în inima micuței noastre. Cu siguranță, pe viitor, Emma va înfrunta mai multe complicații la inimă. Atunci când m-am trezit a doua zi dimineața, am avut un simțământ neplăcut în stomac – simțământul speranței pierdute.

La școală, un coleg profesor m-a întrebat:

– Ce s-a mai întâmplat cu omida?

Am răspuns:

– A murit.

Apoi am privit-o: o crisalidă, stadiul de transformare intermediar între omidă și fluture. Am suspinat și apoi am început să râd. „E vie!” Doamne, fă-mi o bucurie pentru Emma!

Atunci când toate speranțele pentru omidă se risipiseră, această creatură s-a transformat în ceva frumos – ceva miraculos. Vreți să știți ce este cu adevărat uimitor? Pentru că eu credeam că omida a murit, am scuturat și aruncat frunzele veștejite la gunoi – aproape distrusesem minunea. Și de ce? Pentru că priveam în jos. Priveam la frunzele moarte și uscate. Crezând că omida era sub acea mizerie maronie, nu am privit mai sus. Și pentru că nu am privit, nu am văzut crisalida verzuie cu fărâme aurii. Atunci când dezamăgirea s-a transformat în bucurie, Dumnezeu mi-a redat speranța. Era ca și cum El mi-ar fi spus: „Deși tu nu poți vedea ce se întâmplă în interiorul crisalidei, Eu pot. Deși tu nu poți vedea ce fac Eu în inima Emmei, mă voi ocupa de ea!” Un sentiment profund de pace și de bucurie a venit peste mine.

În viața aceasta, noi trecem prin momente dificile, întunecoase și rele, în care nu întrevedem speranța. Dar Îl avem pe Isus, care a promis că nu ne va părăsi. El nu ne va abandona. El ne susține cu dragoste. Nu ratați binecuvântarea din multiplele căi prin care El vă demonstrează mângâiere și înțelegere. În loc de a privi în jos, priviți în sus!

Trudy Shiroma Koeffler

Carolyn Sutton
Carolyn Sutton
Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedentÎnţelepciunea lui Dumnezeu
Articolul următorRămân acestea trei