Lumina strălucește într-un loc întunecat

    Domnul este lumina şi mântuirea mea. De cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele. De cine să-mi fie frică? – Psalmii 27:1

    M-am întors în pat, încă era întuneric, aşa că m-am uitat la tavan. Era ora 4:14. Da! Pot să mai dorm încă două ore! Cu acest gând în minte, am adormit din nou.

    Un geniu, undeva, cândva, a inventat ceasul care afişează luminos ora pe tavan. Ce invenţie uimitoare! Pot vedea cât este ceasul fără să mă ridic sau să aprind lumina. Ora este afişată pe tavan, cu cifre mari, pe care pot să le văd chiar şi fără ochelari.

    Sau, mai bine zis, dacă este întuneric în cameră. Dacă soarele străluceşte suficient de tare dimineaţa încât să lumineze tavanul, numerele luminate ale ceasului de pe tavan nu se mai văd şi trebuie să mă întorc ca să pot vedea ceasul de pe noptieră.

    Dimineaţa trecută, când răsăritul încerca să îşi facă apariţia, încă puteam să observ ca şterse numerele de pe tavan, şi acest lucru m-a făcut să mă gândesc la lumină şi întuneric, la a lumina în întuneric.

    Lumina este menţionată de două sute şaizeci şi trei de ori în versiunea New International a Bibliei, iar lumina şi întunericul sunt o temă prezentă pe tot parcursul Scripturii, ca, de exemplu, în Isaia 9:2: „Poporul care umbla în întuneric vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.” Găsim acest motiv din nou şi din nou, în special în cărţile scrise de loan. În Ioan 8:12 citim că Isus a spus: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” Isus a mai spus în Matei 5:14 că noi – adică tu şi eu – trebuie să fim o lumină pe munte. Chiar cu mult înainte ca Isus să facă această afirmaţie, El a spus acelaşi lucru prin Isaia: „Te voi păzi şi Te voi pune ca legământ al poporului, ca să fii Lumina neamurilor” (Isaia 42:6). Cum putem face acest lucru? Psalmii 18:28 ne dă un indiciu: „Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul Dumnezeul meu îmi luminează întunericul meu.”

    Când mă gândesc la lumina de pe tavan, îmi pare că într-o lume întunecată ar trebui să putem fi observaţi cu uşurinţă. Dar când Isus va veni, noi vom dispărea şi oamenii Îl vor vedea pe El. Asta îmi doresc: ca oamenii să Îl vadă pe Isus prin mine. În Psalmii 36:9 citim: „Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.” Trebuie să mă prind de făgăduinţa pe care o găsim în Psalmii 119:130: „Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.”

    Ardis Dick Stenbakken

    Carolyn Rathbun Sutton
    Carolyn Rathbun Sutton
    Atunci când incertitudinile vieții ne copleșesc, uităm pe moment că avem aproape un refugiu de nezdruncinat. Acel refugiu este Isus. De la El vin numai lucruri bune. Dacă privim numai la Isus, putem fi sigure că El ne va călăuzi prin cele mai negre zile și nopți. Deoarece ne iubește nespus de mult, Isus dorește ca noi să înțelegem că ne este întotdeauna alături și că se îngrijește mereu de tot ce avem nevoie. Cartea „În prezența Sa” este o carte apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

    Publicate astăzi
    Articolul precedentEgyek legyetek!
    Articolul următorNu e destul să vezi