Gânduri de anul nou

    Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi şi-l voi proslăvi. (Psalmii 91:15)

    Copacii s-au grăbit să-şi schimbe straiele, florile şi iarba s-au retras puţin pentru odihnă, dar n-am regretat. Am aşteptat să vină zăpada cu steluţele ei vesele, care se aşază tăcut pe toate cioturile şi glodurile, transformând curtea într-o lume de basm.

    Zilele trecute era forfotă mare pe stradă. Treceau taximetrele în grabă aducând vecinii cu braţele pline de sacoşe; pietonii, abia ţinându-şi echilibrul, purtau în mâini cumpărăturile ce urmau să facă noaptea de revelion mai frumoasă ca niciodată. Am răsfoit agenda anului trecut şi am zâmbit citind o întâmplare frumoasă, m-a durut când mi-am amintit de operaţia prin care trecusem, m-am bucurat de notele bune ale copiilor… Dar nici anul acesta n-a avut loc „revenirea”, aşa că sunt tot aici, calculând facturi, plătind impozite… M-am hotărât să uit de toate şi am alergat în bazar la vânzătorii de iluzii. Am cumpărat steluţe, beteală, bomboane şi baloane; mi-am dorit multă strălucire, am aprins toate luminile şi am chemat prietenii; am cântat „Mulţi ani trăiască!” Dar luminile s-au stins pe rând, noaptea dintre ani a trecut, aşa cum au mai trecut de atunci atâtea…

    Am luat agenda cea nouă şi am început să-mi programez viaţa pe zile, cu grafice de lucru, examenele copiilor, vizite, concediu, începutul anului şcolar… Şi în pagină rămâne încă mult spaţiu liber pentru „cine ştie ce aduce anul”. O problemă rămâne totuşi nelămurită de câţiva ani încoace: Unde să aşez în agenda mea revenirea lui Isus? Mi-amintesc de sfatul Mântuitorului: „Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna sau într-o zi de Sabat.” Aşadar, prin vară, cumva… Oricum, nu-i treaba mea, pentru că ziua şi ceasul nu-1 ştie nimeni. Eu trebuie doar să aştept, fiindcă „Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi” (Evrei 10:37). Va veni în fiecare dimineaţă, chiar înainte să-mi încep programul scris în agendă, când voi deschide Biblia. Este cel mai sigur punct din agenda zilei. Pe toate celelalte le aşez cu sfială, cu multe semne de întrebare, dar un singur lucru e cert: Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi, pentru că a promis: „Când Mă va chema Îi voi răspunde.”

    Nu uita să-L chemi astăzi; cu siguranţă va veni! Iar dacă şi tu vei veni în fiecare dimineaţă la întâlnirea cu El, vei avea şansa să fii pregătită pentru întâlnirea cu Domnul Isus pe norii cerului.

    Să păşim înainte intonând un imn frumos: „Eu am un scump Prieten. O, cât îmi e de drag! Cu zâmbet dulce în priviri m-aşteaptă-n zori în prag; Eu fără El nu pot trăi şi-aş vrea să-L am mereu, să mergem împreună: Isus şi Eu!”

    Ramona Costea, Buzău, Muntenia

    Judith Couchman
    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

    Publicate astăzi
    Articolul precedentLegea Exploratorului (2)
    Articolul următorUnitatea credinței