Primii paşi

Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povăţui pe cărări neştiute de ei; voi preface întunericul în lumină înaintea lor, şi locurile strâmbe, în locuri netede: iată ce voi face şi nu-i voi părăsi. Isaia 42:16

Una dintre activităţile mele preferate de recreere este observarea oamenilor. La mail, pe plajă, oriunde am ocazia. Sunt fascinată de atitudinile oamenilor şi de interacţiunile lor.

Într-o zi stăteam şi urmăream o tânără mamă împreună cu copilaşul ei. Fetiţa tocmai învăţa să meargă şi era încă nesigură pe picioare. Făcea câţiva paşi în faţă, apoi îşi pierdea echilibrul şi cădea. Mama, cu braţele larg deschise, o prindea chiar înainte de a ajunge pe jos. Cu un râset uşor, ea zicea: „Ups! Hopa sus!”

Faţa mămicii radia de mândrie văzând progresul copilului ei, care, la rându-i, îi oferea un zâmbet ştirb şi continua să meargă, căzând deseori. Am aşteptat să văd dacă mama o va dojeni pentru că învăţa atât de greu. Dar nu, n-a făcut aşa ceva. Pur şi simplu se apleca să-şi ridice fiica în picioare de fiecare dată când aceasta cădea.

Am stat apoi şi m-am gândit la lecţia care tocmai se desfăşurase în faţa mea. Noi avem un Părinte ceresc ce ne dădăceşte ca o mamă iubitoare. El stă cu mâinile întinse şi strigă: „Ups! Hopa sus!” în timp ce facem, nehotărâţi, primii paşi pe drumul pe care ne-a chemat să-l străbatem. Şi noi cădem adesea, dar El este acolo să ne prindă şi să ne protejeze.

Îmi place să-mi imaginez mândria de pe faţa Tatălui atunci când ne urmăreşte cum facem primii paşi, cum învăţăm să fim dependenţi de El şi cum învăţăm să avem încredere în El fără rezerve. Nu ne dojeneşte niciodată pentru căderea noastră. Harul Său ajunge jos la noi, pentru a ne ridica. Ne ţine şi ne sprijină în parcursul vieţii noastre.

Putem să ne punem fără ezitare încrederea într-un Tată căruia îi pasă de noi şi care ne iubeşte mult mai mult decât ar putea să ne iubească vreun părinte pământesc. El ne aşteaptă cu braţele deschise. Lasă-L să te ridice şi să te pună înapoi pe picioare!

Îţi mulţumim, Tată, pentru braţul Tău întins, de care avem cea mai mare nevoie!

Cordell Liedrandt

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent„Sok népem van ebben a városban”
Articolul următorAurul vorbelor