Ascultați și luați aminte! Nu fiți mândri, căci Domnul vorbește!
Ieremia 13:15
Nu mulți dintre noi suntem mândri de urechile noastre, pentru că de obicei ni se pare că sunt prea mari, prea mici sau că nu au o formă estetică. Dar indiferent dacă suntem sau nu mândri de aspectul urechilor noastre, putem totuși să suferim datorită urechilor înfumurate. Dacă refuzăm să auzim ceva ce ar fi spre binele nostru pentru că suntem prea mândri să facem ceea ce auzim că trebuie făcut, atunci avem urechi înfumurate.
Când fiul nostru Michael avea 3 ani, uneori se comporta ca și când nu ne auzise că i-am cerut să facă ceva. Chiar atunci când îl întrebam, „Michael, ai auzit?” el își scutura capul și spunea „Nu!” El nu voia să audă și în imaturitatea sa, credea că dacă spune că nu a auzit, atunci nu trebuie să facă ceea ce l-am rugat să facă. Michael demonstra practic un fel de a avea urechi înfumurate.
Puțini dintre noi suntem surzi, dar chiar și surzii pot avea urechi înfumurate pentru că auzirea despre care vorbim înseamnă de fapt „înțelegere” și mai puțin capacitatea fizică de a percepe sunete. Dar de dragul informației, îngăduie-mi să-ți împărtășesc câteva lucruri despre timpanele noastre.
Toate sunetele pe care le auzim, ajung la timpanul nostru sub formă de unde sonore. Undele sonore fac ca timpanul să vibreze. Vibrațiile sunt apoi transmise mai departe de niște oscioare și sunt preluate apoi de un centru nervos care ar putea fi asemănat cu un amplificator. De acolo, nervii transmit sunetul la creier, unde sunetele sunt interpretate și capătă semnificație inteligibilă.
E interesant de remarcat că timpanul omului este atât de sensibil încât el intră în rezonanță de la cele mai fine sunete acute. Oscilația cea mai fină a timpanelor echivalează cu diametrul unui atom de hidrogen! Nu-i așa că Dumnezeu ne-a înzestrat cu urechi capabile de a auzi?! El ni le-a încredințat pentru ca să putem auzi ceea ce El vrea să ne spună și pentru ca noi să putem acționa în consecință. Sunt urechile tale sensibile sau înfumurate?
