Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc de la poruncile Tale.
Psalmul 119: 110
O plantă cu o înfăţişare nevinovată, numită roua soarelui, creşte în mlaştini, stufărişuri sau zone umede. Frunzele ei, care au formă de lingură, sunt roşii şi păroase şi strălucesc frumos în soare. Perii cei roşii secretă un lichid lipicios, care capturează insectele cu care se hrăneşte roua soarelui.
Când o insectă atinge unul dintre perii sensibili ai plantei, toţi perii se apleacă imediat să prindă în capcană creatura. Zile mai târziu, după ce corpul insectei a fost digerat, perii se întorc la poziţia lor ridicată. Cum de are roua soarelui nişte peri atât de reactivi şi de sensibili, fără să posede muşchi sau nervi? Nimeni nu ştie.
Experimentele arată că o particulă solidă, care cântăreşte atât de puţin încât nu ne putem imagina – a optzecea mie parte dintr-un grăunte – face ca perii plantei să reacţioneze. Dacă particula este comestibilă, planta o va digera, iar dacă nu, frunzele se vor deschide repede ca să aştepte ceva ce planta poate digera.
Multe plante se hrănesc cu insecte, pentru că nu pot să-şi producă propria hrană în cantităţi destul de mari. Capcana de muşte Venus este în mod obişnuit vândută pentru sere, ca o armă nouă. La această specie, dinţii de pe marginea frunzei se unesc între ei când o insectă nefericită aterizează pe frunză. Planta ulcior atrage insecte cu ceva care pare să fie apă la baza frunzelor ei scobite. De fapt, lichidul este un amestec de apă de ploaie şi sucuri digestive, care descompun repede o insectă în nutrienți folositori plantei. Perii, care sunt îndreptaţi în jos în „ulcior”, împiedică insecta să iasă afară.
Unele plante au ceva despre care am discutat, ce atrage insectele spre moarte. Satana are, de asemenea, capcane atrăgătoare, puse pentru fiecare tânăr şi tânără, care să-i atragă spre distrugere. Aşa cum insectele nu văd nimic la roua soarelui care să pară periculos, Ia fel şi multe din atracțiile lui Satana par destul de inofensive. Trebuie să veghem tot timpul. Ba mai mult, trebuie să ne dăm seama că noi înşine nu putem să recunoaștem întotdeauna capcanele. Trebuie ca Isus să ni le descopere.