Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos și despre biserică).
Efeseni 5:32
Sacramentul este aproape similar cu taină, mister sau secret. Noțiunea a fost inventată pentru a defini concepția creștinilor istorici potrivit căreia atunci când cel dăruit cu harul preoției rostește formula, în mod tainic și neștiut de nimeni minunea se întâmplă. Preoția însăși este considerată una dintre cele șapte taine, sau sacramente: preoția, botezul, ungerea cu mir, căsătoria, spovedania, euharistia și maslul.
Taina aceasta despre care vorbește apostolul Pavel în Efeseni 5:32 nu este un sacrament în înțelesul strict al cuvântului. Sacramentele sunt administrate de preoți dintre oameni acreditați de alți oameni, acreditați de alții la rândul lor. Și lanțul slăbiciunilor continuă. Taina aceasta este administrată de iubirea divină. Ea este aceea care realizează o unire tainică între Hristos și biserica Sa.
Biserica nu este vrednică în sine de iubirea lui Dumnezeu. Dimpotrivă, ea este plină de defecte, limite și neputințe și chiar vinovată de infidelitate spirituală. Dar Fiul lui Dumnezeu S-a aplecat spre ea, Și-a deschis brațele și inima în mod necondiționat să o primească înapoi iarăși și iarăși o lungă, foarte lungă perioadă de timp. Normal ar fi fost ca biserica să răspundă iubirii divine printr-o fidelitate de cristal, dar nu a fost așa.
Este o taină faptul că, în ciuda defectelor cultivate, Mirele divin continuă să iubească necondiționat această biserică, lucrând la desăvârșirea ei pentru ca s-o poată prezenta înaintea Tatălui ca o mireasă demnă de toată dragostea și admirația divină. Acesta nu este un sacrament ieftin și aparent; este o lucrare profundă și eficientă prin care Dumnezeu ne transformă, pe mine și pe tine, în ceea ce dorește El.
Doamne, nimeni nu cunoaște taina iubiri Tale prin care schimbi și viața mea pregătind-o pentru întâlnirea cu Tatăl în slavă. Amin!
