Isus a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.
Ioan 14:6
Unele dicționare redau peste 50 de expresii construite cu ajutorul cuvântului „cale”, fără a lua în considerare alte mijloace pe care limba le are la dispoziție pentru a forma asocieri de litere care să aibă aceeași pronunție. În sens direct, calea este o fâșie lungă, lungă de teren amenajată special și semnalizată corespunzător,pentru a permite deplasarea oamenilor și animalelor cu sau fără ajutorul mijloacelor de transport. Construcția și întreținerea drumurilor presupune sume impresionante, dar căile de comunicare reprezintă un sistem strategic prea important pentru a nu fi tratat cu prioritate.
În Camera de sus, Învățătorul a dorit să-i lămurească pe ucenici cu privire la rolul și locul Său în sistemul de salvare al neamului omenesc. În acest sens a folosit metafora căii de acces la Tatăl. Singurul mod de a ajunge la Tatăl este prin El. În parabola bunului Păstor, Isus a spus că El este Ușa, Poarta, acum afirmă că El este Calea. Mai face și specificarea că sunt și alte uși și alte căi, iar calea Lui este îngustă și poarta Sa este strâmtă. Aceasta este calea cea dreaptă. Uneori cursul ei este sinuos, dar dreptatea căii Domnului nu se referă la forma, ci la calitatea acesteia.
Calea Domnului poate fi plină de serpentine, dar linia șerpuitoare își are rostul și funcția ei pentru atingerea scopului final: Împărăția. Pe această cale se poate ajunge la timp acasă numai având la pupitru sau la bord pe Cel care este El Însuși Calea, Adevărul și Viața. El ocupă cu drag locul la volan, dar cedează imediat comanda atunci când noi vrem să trecem pe sistemul de comandă manual, personal. Oricât ar fi de atractivă poziția de conducător al propriei flotile, să avem răbdarea și încrederea că El ne va duce în siguranță acasă, prin El Însuși!
Doamne, vreau și eu să merg cu Tine, spre Tine, prin Tine, de fapt să rămân în Tine. Numai astfel voi fi în siguranță. Amin!
