Nimeni, când este ispitit să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu.” Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău și El Însuși nu ispitește pe nimeni. Ci fiecare este ispitit când este atras depofta lui și momit. Atunci pofta, când a zămislit, dă naștere păcatului;și păcatul, odată făptuit,aduce moartea.
Iacov 1:13-15
Iată una dintre cele mai simple și clare descrieri ale mecanismului păcatului și a morții, o adevărată teologie despre păcat (hamartologie de la hamarta„păcat” în limba greacă). Adică, spune Iacov: Păcatul nu vine de la Dumnezeu deși El este Suveranul și nu se întâmplă nimic fără cunoștința Sa și, implicit, fără avizul Său. Păcatul are acum, în condițiile căderii, originea în noi înșine. Aceasta înseamnă păcătoșenia noastră.
Apostolul introduce în ecuație noțiunea de nadă, sau momeală. Ilustrația este cât se poate de elocventă. Pescarii își aleg locul de pescuit, se asigură că apa are pește, își pregătesc sculele și se apucă de treabă. Ei cunosc obiceiurile și mofturile speciilor care se află acolo și administrează pentru fiecarecategorie o momire specifică. Unii pești preferă râme, alții viermișori, iar alții se dau în vânt după boabe de porumb sau mălai, sigur, lista rămâne deschisă. Niciunul dintre răpitori nu s-ar lăsa impresionat de un boț de mămăligă, ar prefera ceva viu, care se zbate chiar dacă această mișcare este doar rotirea blinker-ului sau a linguriței prin apă.
Vrăjmașul sufletelor stă la pândă, urmărește gesturile, cuvintele, preocupările, obiceiurile, preferințele fiecărei potențiale victime. El cunoaște foarte bine profilul moral al fiecăruia dintre noi și folosindu-se de propriile noastre înclinații sau tendințe ne apropie de nas nada care va avea efect. După ce am mușcat constatăm forța de imobilizare a priponului în care ne-am agățat, dar este deja târziu. Cu răbdare demonică, el trage firul până ne va scoate în afara zonei de protecție, în ideea dea ne pierde sufletul. În răstimpul de la înghițirea cârligului mascat cu ceva atrăgător și promițător și până la pierderea completă a independenței este suficient timp pentru un strigăt de ajutor. „În Domnul găsesc ajutor de demoni, lume și păcat…”
Doamne, printre atâtea cârlige ascunse și viclene în care mă pot agăța, numai Duhul Tău mă poate conduce în siguranță. De El am să mă prind cu toată speranța și încrederea. Amin!
