El a zis împăratului:„Robul tău va face tot ce porunceşte împăratul, domnul meu, robului său.” Şi Mefiboşet a mâncat la masa lui David, ca unul din fiii împăratului. 2 Samuel 9:11
Una dintre caracteristicile oamenilor cu adevărat mari este capacitatea de a nu uita prieteniile de altădată. În timp ce oamenii mici la suflet uită repede de cei alături de care s-au aflat cândva, cei nobili Işi iau timp şi consacră mijloace pentru acest lucru. David a dovedit o asemenea nobleţe atunci când a ajuns împărat şi a căutat să-şi arate grija şi interesul faţă de urmaşii lui Ionatan, prietenul său de altădată.
Mefiboşet, fiul lui Ionatan, era un semn de amintire permanență a vremurilor apuse deja, când David şi Ionatan erau cei mai buni prieteni. În virtutea acestui fapt, David a stabilit ca Mefiboşet să fie permanent invitat de onoare la masa sa. Deoarece această prietenie nu mai era decât ca o istorie frumoasă, prezenţa lui Mefiboşet în fiecare fi la masa împăratului trebuia să-i aducă aminte oricui de permanenţa ai estei prietenii.
Probabil că venirea şi plecarea lui Mefiboşet nu erau dintre cele mai spectaculoase lucruri. Un om neputincios, olog de ambele picioare, trebuia purtat de alţii pentru a fi aşezat la locul său rezervat. Tabloul acesta poate că nu ar fi fost acceptat cu uşurinţă în altfel de condiţii. Evreii erau destul de reticenţi faţă de handicap şi handicapaţi. Dar aici era vorba despre amintiri de valoare, pe care David dorea să le păstrezi cu orice preţ. Este de înţeles că împăratul se întreţinea adesea în discuţii cordiale cu Mefiboşet, iar neputinţa evidentă a acestuia nu l-a împiedicat să se bucure de amintirile sale dragi.
Succesul la un pas de tine:
Care sunt prietenii tăi de altădată care ar merita un semn de preţuire? Să nu te deranjeze neputinţele sau infirmităţile lor. Amintirile sunt mai semnificative; acordă-le o şansă!
