Dumnezeul meu a trimis pe îngerul Său şi a închis gura leilor, care nu mi-au făcut niciun rău. (Daniel 6:22)
Un tânăr a venit din satul său în oraşul Dhaka pentru a câştiga ceva bănuţi. Tatăl său era un fermier sărac şi nu câştiga suficient pentru a-i întreţine pe cei şase copii ai săi, aşa că l-a trimis pe fiul cel mare la oraş să câştige bani. Aici, tânărul a străbătut străzile în căutarea unei slujbe, dar în zadar. Într-o zi, un străin i-a dat o broşură mică, intitulată What You Ought to Do to Have Salvation („Ce trebuie să faci pentru a primi mântuirea”). Băiatul a sorbit fiecare cuvânt şi l-a contactat pe acel străin în aceeaşi zi. Acesta i-a oferit un loc de muncă. Trebuia să distribuie acele broşuri tuturor caselor din sat. Nu era deloc uşor. Să promovezi creştinismul într-o ţară musulmană poate fi riscant. Lucrătorii au fost împărţiţi în două grupuri de câte patru persoane şi trimişi în zone diferite să împartă broşuri. Curând, oamenii au început să vorbească despre creştinii din satul lor, care „încercau să convertească musulmanii la creştinism”. Într-o perioadă scurtă, la boxele de la moschee s-a auzit ordinul de a-i prinde pe creştini şi de a-i lega.
S-a format un grup de indivizi care i-au prins pe lucrători şi i-au bătut fără milă, chiar în incinta moscheii. Musulmanii voiau să îi îngroape de vii, după rugăciunea de la amiază, aşa că au săpat un mormânt. Echipa se ruga în taină. Le era teamă, dar se încredeau în Domnul. Şi, pentru că liderii religioşi urlau la boxe, incitând oamenii să îi omoare, sute de săteni au venit pentru a urmări pedeapsa aplicată. Nu se ştie cum, dar nişte oficialităţi de la guvern au aflat ce se întâmpla şi au ajuns la fix pentru a-i salva pe băieţi şi a-i duce înapoi în Dhaka.
Eu am fost unul din acei băieţi. După acel incident, am studiat Biblia în mod sincer şi acum sunt membru al Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea. De atunci, m-am dedicat lucrării de colportaj. Mă rog ca Dumnezeu să continue să mă folosească.
Ca şi Daniel din vechime, poate că va trebui să înfruntăm moartea. Dumnezeu poate să ne elibereze, dar chiar dacă El ar permite ca viaţa noastră să slujească drept mărturie prin moarte, El ne-a făgăduit viaţa veşnică.„Fii credincios”, a spus Isus, „şi îţi voi da cununa vieţii” (Apocalipsa 2:10).
Prodeep Bairagee, Bangladesh
