Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.
Ioan 8:12
Am bătut la ușă și am intrat în salonul ei, unde stătea în fotoliul de spital, în prima zi după operație. M-am prezentat, dar abia dacă s-a uitat la mine. Plutea o tristețe adâncă asupra ei. Oare era din cauza operației? Urma să fie externată a doua zi. De ce era atât de tristă? I-am prezentat planul de îngrijire pentru noapte și am întrebat ce așteptări are. Nu avea niciuna, în afară de a fi lăsată în pace.
M-am întors în salonul ei cu medicația programată și i-am oferit un suc de mere ca să-și ia pastilele. Mi-a mulțumit și le-a luat.
Fără să-mi dau seama, se făcuse deja ora cinci. Slavă Domnului! Trecusem noaptea fără incidente. Am lăsat-o pe doamna mea tristă la urmă, iar când am intrat în salon am văzut că era trează. Dormise bine, iar durerea era sub control. M-a lăsat să o ajut cu nevoile de bază și am așezat-o confortabil în fotoliu. Și-a luat medicația de dimineață, iar eu m-am așezat în fața ei. S-a uitat la mine și, foarte încet, a spus: „Fiul meu.” Apoi totul a început să curgă. Inima ei era sfâșiată de durere. I-am ținut mâinile și am lăsat-o să-și descarce sufletul. Când a terminat, i-am vorbit despre dragostea lui Isus și i-am împărtășit promisiunile Sale minunate. M-am rugat și i-am încredințat pe ea și pe fiul ei lui Isus cel iubitor. Zâmbind, și-a cerut iertare pentru cum se purtase noaptea trecută. I-am zâmbit și eu.
Uneori, suntem atât de rănite încât ratăm ocazia de a-i îndrepta pe alții către Hristos. Când ne predăm pe noi însene lui Dumnezeu, El ne va așeza acolo unde putem fi folosite spre slava Sa.
Fie ca noi toate să ne străduim să-L lăsăm pe Duhul Sfânt să ne folosească drept canale ale luminii, îndreptându-i pe alții către Hristos, care este singura Sursă a luminii și a păcii! Totul spre slava și lauda Lui!
autor: Jannett Maurine Myrie
