Credinţa adevărată cere şi se prinde de binecuvântarea promisă înainte de a o primi şi a o simţi. «Orice lucru veţi cere când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea» (Marcu 11:24). [...] Când norii groşi ai întunericului par să se adune deasupra minţii, atunci este momentul în care credinţa vie trebuie să străpungă negura şi să risipească norii.
Există un Creator mai mare decât Gustave Eiffel. Există un Creator datorită căruia ne putem bucura de nopţi înstelate, de zăpadă şi de soare. Există un Creator datorită căruia am luat fiinţă. Haideţi să trăim în aşa fel încât oamenii să poată vedea imaginea Creatorului reflectată în noi.
Toate lucrurile neclare ale experienţei vieţii vor fi atunci clarificate. Acolo unde nu distingeam decât confuzie şi dezamăgire, ţeluri spulberate şi planuri zădărnicite, vom vedea un scop grandios, amplu, victorios, o armonie divină.
Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru cărţile pe care am fost binecuvântaţi să le citim şi că am ascultat de glasul Său. Spiritul Profetic ne-a deschis o nouă perspectivă cu privire la acest pământ şi asupra vieţii în cer, unde cu toţii vom fi „o turmă şi un Păstor”.
Creatorul tuturor lumilor, Judecătorul tuturor destinelor, a renunţat la slava Sa şi S-a umilit din dragoste pentru om - iată ce va provoca pentru totdeauna uimirea şi adorarea universului! Când cei mântuiţi Îl privesc pe Salvatorul lor şi văd gloria eternă a Tatălui strălucindu-I pe faţă, când privesc tronul Său veşnic şi ştiu că împărăţia Sa nu va avea sfârşit, izbucnesc în cântarea entuziastă.
