În templul din Ierusalim, preotul se pregătea să sacrifice mielul de Paște. Oamenii priveau în liniște spre altar. În spatele lui se afla perdeaua mare care ascundea Locul Preasfânt, locul ce simboliza prezența lui Dumnezeu. Nimeni nu avea voie să treacă dincolo de ea.
Deodată, ceva uimitor s-a întâmplat. Perdeaua templului s-a rupt singură, de sus până jos. Pământul s-a cutremurat, iar oamenii au rămas fără cuvinte.
În același timp, pe un deal din afara orașului, Isus era pe cruce. Chiar înainte să moară, El a spus: „S-a sfârșit.” (Ioan 19:30). Atunci toți au putut înțelege: jertfa adevărată fusese adusă. Isus, Mielul lui Dumnezeu, murise pentru oameni.
