Casele noastre ar trebui să fie un loc de refugiu pentru tinerii ispitiţi. Sunt mulţi care stau la răscruce de drumuri. Pretutindeni în jurul nostru sunt tineri fără familie şi mulţi ale căror familii nu au nicio putere de a-i ajuta şi ridica, iar tinerii alunecă înspre rău. Ei se prăbuşesc în ruină la un pas de uşile noastre.
Simpatiile noastre trebuie să se reverse peste graniţele eului şi ale perimetrului delimitat de zidurile familiei. Există ocazii preţioase pentru aceia care vor face din casele lor o binecuvântare pentru alţii. Influenţa socială este o putere minunată.
Porunca a cincea le cere copiilor nu numai să le dea părinţilor respect, supunere şi ascultare, ci şi să le dăruiască iubire şi duioşie, să le uşureze grijile, să le protejeze reputaţia şi să-i sprijine şi să-i mângâie la bătrâneţe.
Familia trebuie să fie sediul celei mai curate şi elevate afecţiuni. Pacea, armonia, afecţiunea şi fericirea trebuie cultivate cu perseverenţă în fiecare zi, până ce aceste lucruri preţioase îşi vor găsi locul în inimile celor ce compun familia. Planta iubirii trebuie îngrijită atent, altfel moare.
Iubirea este o plantă de origine divină, care trebuie îngrijită şi cultivată. Inimile afectuoase, cuvintele sincere, pline de iubire vor face familiile fericite şi vor exercita o influenţă înălţătoare asupra tuturor acelora cu care vin în contact.
Părinţii trebuie să facă, prin rugăciune sinceră şi fierbinte, un gard împrejurul copiilor lor. Ei trebuie să se roage cu credinţă deplină ca Dumnezeu să fie împreună cu ei şi ca îngerii sfinţi să-i păzească pe ei şi pe copiii lor de puterea cea crudă a lui Satana.
Misionarii Domnului primesc cea mai bună pregătire pentru lucrarea din afara casei în familia creştină în care membrii se tem de Dumnezeu, Îl iubesc, I se închină, unde credincioşia a devenit a doua natură, unde neatenţia întâmplătoare faţă de datoriile din familie nu este permisă, unde comuniunea liniştită cu Dumnezeu este considerată la fel de esenţială ca împlinirea cu credincioşie a îndatoririlor zilnice.
Educaţia religioasă înseamnă mult mai mult decât educaţia obişnuită, înseamnă să vă rugaţi împreună cu copiii voştri, învăţându-i cum să se apropie de Isus şi să-I spună toate nevoile lor. Înseamnă să arătaţi în viaţa voastră că Isus este totul pentru voi şi că iubirea Lui vă face răbdători, buni, îngăduitori, şi totuşi fermi şi perseverenţi cu copiii, aşa cum a făcui Avraam.
În educarea copiilor voştri, nu lăsaţi deoparte marile adevăruri ale Bibliei, presupunând că Şcoala de Sabat şi predicatorul vor face lucrarea pe care voi o neglijaţi. Biblia nu este prea sacră şi prea sublimă ca să fie deschisă zilnic şi studiată cu sârguinţă.
Taţi, mame, apelez la voi să depuneţi acum cele mai serioase eforturi pentru copiii voştri. Oferiţi-le instruirea religioasă zilnică. Învăţaţi-i să-L iubească pe Dumnezeu şi să fie fideli principiilor binelui. Lucraţi, lucraţi acum cu o credinţă înaltă, serioasă, îndrumată de influenţa divină a Duhului Sfânt.
