Noi vom fi ca Isus atunci când El va reveni. Şi pentru că Isus este o realitate, când noi Îl vom vedea faţă în faţă, veşnicia va deveni pentru noi o realitate. Cerul nu va mai fi ceva vag, un loc mistic; el va fi o realitate.
Isus a mers la biserică pentru ca să împărtăşească vestea cea bună. Şi El ştia unde urma să-L conducă mergerea Lui la biserică - pe cărarea aspră şi stâncoasă a crucii. Dar El a mers la biserică pe tot parcursul vieţii Sale, şi a dăruit, şi a continuat să dăruiască şi să slujească altora.
Există două motive pentru care noi trebuie să venim la biserică şi să ne întâlnim cu ceilalţi membri ai trupului lui Hristos. Noi venim la biserică pentru a căpăta, şi de asemenea pentru a dărui.
Dumnezeu este prezent în biserica Sa prin Duhul Său cel Sfânt. El va satisface necesităţile oricui vine la El. El va face tot ceea ce poate pentru binele fiecăruia dintre noi.
Nici un mădular al trupului nu poate trăi pentru mult timp despărţit de trup. Unirea cu trupul este esenţială pentru viaţă, pentru creştere, şi pentru a da roade.
Pentru a fi în stare să dai piept cu leii din stradă, aş vrea să-ţi reamintesc că pentru acei care nu sunt siguri din punct de vedere spiritual, secretul constă în a veni la Isus. Când Îl vom cunoaşte pe Isus ca prieten al nostru, şi ne vom da seama de acceptarea Sa plină de iubire, nouă nu ne va mai fi teamă de acel leu.
Pentru a fi pescar de suflete ai nevoie de credinţă. Dacă noi ne vom uni cu Hristos şi vom urma instrucţiunile Sale, atunci vom putea fi împuterniciţi ca pescari de oameni.
„Cât timp trebuie să mă rog pentru ca cineva să fie mântuit?” Aceasta este o întrebare fără rost. Iubirea nu pune astfel de întrebări. Iubirea continuă să pledeze şi să mijlocească pentru că nu poate face altfel, pentru că nu este în stare să suporte gândul de a renunţa la cineva. Iubirea nu cunoaşte cuvântul „destul”.
Spiritul acesta de dăruire neegoistă a fost prezent în viaţa lui Iuda, a lui Moise, şi este prezent în întregul cer. Nevoia noastră astăzi este de a fi binevoitori să cheltuim din ce este al nostru şi chiar pe noi înşine pentru mântuirea altora.
