Cei care Îl respinseseră și Îl crucificaseră pe Mântuitorul se așteptau să-i găsească pe ucenici descurajați și dezamăgiți, gata să-și renege Domnul. Au ascultat însă cu uimire mărturia clară și plină de îndrăzneală a apostolilor, dată sub puterea Duhului Sfânt.
În Ziua Cincizecimii, singura aspirație a credincioșilor era aceea de a vedea cine putea descoperi cel mai bine asemănarea cu Hristos în caracter, cine putea face cel mai mult pentru lărgirea Împărăției Sale… Spiritul lui Hristos a însuflețit întreaga adunare, căci ei găsiseră mărgăritarul de mare preț.
Daruri diferite sunt împărțite la oameni diferiți, astfel ca lucrătorii să simtă că au nevoie unii de alții. Dumnezeu acordă aceste daruri și ele sunt folosite în slujba Sa nu pentru a glorifica pe posesor, nu pentru a înălța ființele omenești, ci pentru a-L proslăvi pe Răscumpărătorul lumii.
Când credința vă este slabă, când puterile scad, vorbiți de marele Mângâietor, Tăria cerului. Când sunteți înclinați să vă îndoiți că Dumnezeu lucrează prin Duhul Său cel Sfânt prin unelte omenești, aduceți-vă aminte că Dumnezeu a folosit biserica și încă o folosește spre slava propriului Său nume.
Duhul Sfânt acționează asupra ființei lăuntrice până când aceasta devine conștientă de puterea divină a lui Dumnezeu și toate capacitățile spirituale sunt trezite spre acțiune hotărâtă. În suflet are loc o lucrare profundă, meticuloasă, pe care cei din exterior nu o pot vedea.
Dacă ne hrănim cu adevărul lui Hristos, gândindu-ne la El, ascultând cuvintele Sale, noi suntem zidiți în El și creștem în harul și cunoașterea adevărului până la statura deplină de bărbați și femei în Hristos Isus.
Caracterul este testat și înregistrat de Cer mai mult în funcție de ceea ce se nutrește în interior, în funcție de motivele ascunse, decât prin ceea ce apare la suprafață și este văzut de alții. Oamenii pot avea o înfățișare exterioară plăcută, în timp ce ei nu sunt altceva decât niște morminte văruite, plini de stricăciuni și necurăție.
În credința autentică, mântuitoare, există încredere în Dumnezeu prin încrederea în marele sacrificiu ispășitor făcut de Fiul lui Dumnezeu pe calvar. În Hristos, credincioșii îndreptățiți privesc spre unica lor speranță și spre izbăvitorul lor.
Dacă fericirea provine din alte surse decât din Fântâna divină, ea va fi la fel de schimbătoare ca circumstanțele care o generează; însă pacea Domnului Hristos este o pace constantă și de durată.
Pentru ca sufletul să fie curățit și înnobilat și să corespundă pentru curțile cerești, sunt două lecții care trebuie învățate – sacrificiul de sine și stăpânirea de sine. Unii învață aceste lecții importante mai ușor decât alții, căci au deja exercițiul disciplinei pe care le-o face Domnul cu blândețe și dragoste.
