Nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.
Matei 20:28
Ascultă ediția audio aici.
Noi să nu trăim pentru noi înșine! Hristos a venit în lume să trăiască pentru alții – nu să I se slujească, ci El să slujească. Dacă te străduiești să trăiești așa cum a trăit El, tu îi transmiți lumii mesajul: „Iată Omul de pe Calvar!” Prin învățătură și exemplu, îi conduci pe alții pe calea neprihănirii.
Păcatul care este îngăduit până la extrem și care ne separă de Dumnezeu și produce atât de multe suferințe spirituale contagioase este egoismul. Nu poate exista nicio întoarcere la Domnul fără renunțare la sine. Prin noi înșine nu putem face nimic, dar prin puterea lui Dumnezeu putem trăi pentru a face bine altora și în felul acesta să învingem răul egoismului. Nu este nevoie să mergem în insulele păgâne să ne manifestăm dorința de a-I dărui totul lui Dumnezeu într-o viață utilă și neegoistă. Ar trebui să facem acest lucru în cercul familiei, la biserică, printre cei cu care avem diverse legături și cu care lucrăm. În cele mai obișnuite umblări ale vieții eul trebuie să fie negat și ținut în stăpânire. Pavel putea să spună: „În fiecare zi, eu sunt în primejdie de moarte” (1 Corinteni 15:31). Moartea zilnică a eului, care are loc în micile activități ale vieții, este ceea ce ne face biruitori. Vom uita de noi înșine când ne vom dori să le facem bine altora. Mulți dau dovadă de o lipsă clară a iubirii pentru alții. În loc de a-și îndeplini conștiincios datoria, ei caută mai degrabă propria plăcere.
Dumnezeu le prescrie în mod categoric tuturor urmașilor Săi datoria de a-i binecuvânta pe alții cu influența și mijloacele lor. (…) Efortul depus pentru alții va genera o dulce satisfacție, o pace lăuntrică ce constituie o recompensă suficientă. Impulsionați de marea și nobila dorință de a le face altora bine, oamenii vor găsi adevărata fericire în împlinirea credincioasă a nenumăratelor datorii ale vieții. Acest lucru aduce mai mult decât o recompensă pământească, deoarece fiecare îndeplinire a datoriei, cu fidelitate și altruism, este observată de îngeri și luminează în raportul vieții. În ceruri nimeni nu se va gândi la sine și nici nu va căuta propria plăcere, ci toți, din pură și autentică dragoste, vor căuta fericirea ființelor cerești din jurul lor. Dacă noi dorim să ne bucurăm de comunitatea din cer, pe pământul reînnoit, trebuie să fim guvernați de principiile cerului aici, pe acest pământ.
Află răspunsul ascultând materialul zilei de azi din cartea „Căminul adventist”.
Răspunsul se află la pagina 288 a cărții „Căminul adventist”, Editura Viață și Sănătate, ediția tipărită 2024, capitolul Atitudinea față de un soț necredincios.
