Fiindcă ea stătea multă vreme în rugăciune înaintea Domnului, Eli se uita cu băgare de seamă la gura ei. Ana vorbea în inima ei și numai buzele și le mișca, dar nu i se auzea glasul.
1 Samuel 1:12,13
Ascultă ediția audio aici.
Ana, înjosită de Penina, era disperată. Nu avea copii, ceea ce în Israel avea o semnificație negativă. Singura salvare îi era Dumnezeu. Și Ana s-a rugat, iar Dumnezeu a răspuns la rugăciune.
Devoțiunea nu înseamnă doar rugăciune. Ea înseamnă și meditație, închinare, imnuri de laudă și alte acte liturgice care, în final, au scopul de a dezvolta viața spirituală a participanților. Rezultatul devoțiunii este vizibil întotdeauna și nu poate fi ascuns.
Alături de viața de biserică, este foarte important actul devoțional zilnic în familie. Acolo se pun temeliile vieții spirituale din viitor.
Eram unul dintre copii când tatăl meu, care pleca dimineața la serviciu, chiar dacă era o oră matinală, ne trezea pe toți la altarul de dimineață. Știam ritualul: imnul, textul, după care tata mai spunea câte ceva și apoi rugăciunea. S-a format și un oarecare reflex al acestei practici, atunci neprețuite, dar care ulterior s-a dovedit valoroasă, devenind una dintre temeliile vieții noastre spirituale.
Domnul Isus a prețuit și recomandat devoțiunea în familie la care să participe toți membrii acesteia. Acel „singur lucru” care îi era necesar Martei era un spirit liniștit, de devoțiune, o mai mare preocupare pentru cunoștințele privitoare la viața veșnică și pentru binecuvântările necesare creșterii spirituale. „Ea avea nevoie de mai puțină preocupare pentru cele trecătoare și de mai multă pentru cele care rămân veșnic” (Hristos, Lumina lumii, p. 525).
Încearcă să alcătuiești un program regulat de devoțiune în familie. Dacă deja îl ai, lucrează la îmbunătățirea și eficientizarea lui. Implică-i în închinare pe toți membrii familiei și bucură-te de binecuvântarea lui Dumnezeu chiar începând de astăzi.
El deja a pregătit totul și este gata să reverse asupra voastră bucuria zilei de azi.
Bucură-te din plin și adu-I laudă lui Dumnezeu, ca jertfă de mulțumire. El nu rămâne dator. Încearcă, vezi și te bucură!
autor: Iosif Suciu
